Schiorul Simon Billy, deținătorul recordului mondial de viteză, descrie „senzația nebunească” la peste 250 km/h

Simon Billy, cel mai rapid schior de viteză din lume, coboară pârtiile cu peste 255 de kilometri pe oră aproape „orb și surd”, dar cu un singur scop: să împingă limitele umane dincolo de ceea ce pare posibil. Campionul francez a povestit, pentru CNN, cum a ajuns să doboare recordul mondial, după un accident grav care aproape l-a făcut să renunțe la acest sport extrem.

Când își îmbracă costumul de schi roșu aprins și își pune casca în stilul lui Darth Vader, schiorul de viteză Simon Billy nu mai aude nimic și vede foarte puțin.

Chiar dacă două dintre simțurile sale sunt aproape complet anulate, sportivul francez are un singur obiectiv: să coboare cât mai repede posibil, pe două schiuri, o pârtie extrem de abruptă.

Schiorii de viteză depășesc frecvent 190 km/h în competiții. Billy este, în prezent, cel mai rapid om din lume care a reușit acest lucru. Mai mult, nimeni nu a mai atins vreodată o viteză mai mare pe uscat, fără asistență mecanică.

Pentru comparație, Federația Mondială a Sporturilor Aeriene afirmă că viteza terminală a corpului uman, în cădere liberă, într-o poziție stabilă cu capul în jos, este cuprinsă între 240 și 290 km/h. Cu alte cuvinte, schiorii de viteză se apropie, practic, de limitele fizice ale corpului uman.

„Sentimentul este pur și simplu nebunesc. Este vorba despre libertate, despre depășirea limitelor. Cu siguranță, fiecare schior de viteză își dorește să fie, într-o zi, deținătorul recordului mondial. A fost visul meu”, a declarat Simon Billy pentru CNN Sports.

Visul i s-a împlinit în 2023, când a atins viteza de 255,500 km/h, pe pârtia de la Vars, în Franța. Noul record l-a depășit inclusiv pe cel stabilit de tatăl său, Philippe, care schiase cu 243,902 km/h în 1997.

Un sport spectaculos, dar absent de la Jocurile Olimpice

În ciuda spectaculozității sale, schiul de viteză nu va fi inclus în programul Jocurilor Olimpice de iarnă din Italia.

De fapt, această disciplină a fost prezentă o singură dată la Jocurile Olimpice de iarnă, în 1992, când a fost considerată un succes.

În contextul în care Franța va găzdui Jocurile Olimpice de iarnă din 2030, se discută din nou despre includerea schiului de viteză în programul olimpic. Cu toate acestea, Billy spune că, în comunitatea schiorilor de viteză, actualul statut nu este neapărat o problemă.

„Ar fi un bonus pentru noi să fim la Jocurile Olimpice, pentru că, în calitate de atlet, sigur că vreau să fiu la Jocurile Olimpice într-o zi. Este ca un vis pentru noi”, spune el.

„Dar dacă nu suntem, este în regulă, pentru că tot avem această aventură de a fi cel mai rapid schior din lume. Cel mai important lucru în acest sport este recordul mondial. Aș prefera un record mondial decât o medalie de aur la Jocurile Olimpice.”

Ambiția unei vieți

Recordul mondial al lui Simon Billy este rezultatul unei vieți întregi de muncă și al unui efort de familie.

Crescut în Alpii francezi, Billy și-a petrecut copilăria în aer liber, iar schiul a devenit rapid o a doua natură. L-a urmărit ani la rând pe tatăl său, unul dintre cei mai buni schiori de viteză din lume, și, în acest mediu restrâns, și-a construit propria ambiție: să devină, la rândul lui, deținător al recordului mondial.

Drumul până acolo este însă lung.

Mai întâi, sportivul trebuie să fie pregătit fizic pentru a face față presiunii extreme asupra corpului la viteze atât de mari. Antrenamentele presupun multă muncă de forță, cu scopul de a deveni suficient de puternic și de greu, dar nu atât de masiv încât să fie afectată aerodinamica.

În al doilea rând, poate chiar mai important, este antrenamentul mental.

Privind un videoclip cu Billy coborând pe pârtie, devine clar că acest sport este, în egală măsură, o luptă cu frica.

În timpul coborârii-record, sunetul produs de schior seamănă cu cel al unui tren care se năpustește pe șine. Totul se petrece atât de repede, încât, dacă clipești, îl ratezi.

Billy spune că nu urmărește niciodată în direct schiul de viteză, de teamă că ar putea deveni prea conștient de riscuri și nu și-ar mai putea depăși limitele.

Cu toate acestea, din spatele căștii, senzația este complet diferită.

„Simți cum îți coboară corpul. Simți viteza în picioare, pe schiuri. Senzația aceasta este ca un drog pentru noi”, explică el.

„Când sunt cu casca pe cap, pe schiuri, în acel moment, totul este foarte lent în jurul meu. Nu aud nimic.”

„Nici nu văd nimic… dacă te uiți unde trebuie să mergi, trebuie să-ți ridici capul și devii mai lent. Iar când îți cobori capul, nu te mai uiți pe unde schiezi.”

„Trebuie să ai grijă la picioarele tale și să ai încredere în tine. Trebuie să cunoști pista și să fii capabil să cobori și să alegi linia bună.”

Accidentul care i-a schimbat cariera

Diferența dintre o coborâre reușită și un dezastru este extrem de mică într-un sport practicat la asemenea viteze.

În 2017, Simon Billy a suferit un accident grav în timpul unei coborâri. Imaginile surprind momentul în care piciorul îi alunecă ușor, iar la acea viteză orice mică eroare este suficientă pentru pierderea completă a controlului.

Billy s-a prăbușit violent pe pârtie și a suferit multiple fracturi. A petrecut opt luni într-un centru de recuperare înainte de a putea reveni pe schiuri.

„Mi-a fost atât de frică după accidentul acesta, încât am vrut să renunț la schiul de viteză, pentru că nu vedeam rostul să mă pun într-un asemenea pericol doar pentru a-mi urma visul”, a recunoscut el.

În timp, însă, această teamă a dispărut treptat.

Billy spune că, în spital, a simțit un „val” care l-a determinat să se întoarcă la sportul pe care îl iubea.

Revenirea a fost, din nou, un efort de familie. Tatăl său a fost schior de viteză de top, fratele său mai mic practică același sport, iar familia lucrează împreună pentru a obține cele mai bune rezultate.

Tehnologie, echipamente și ani de testări

Echipa familiei lucrează constant la perfecționarea echipamentelor.

Costumele purtate de schiorii de viteză sunt proiectate exclusiv pentru optimizarea aerodinamicii, iar fiecare costum este realizat special pentru sportivul care îl folosește.

La fel se întâmplă și cu schiurile foarte lungi și cu bețele, care sunt adaptate pentru viteză extremă.

Billy și echipa sa experimentează ani la rând cu diverse soluții, testează echipamentele în tuneluri aerodinamice și folosesc inclusiv imprimante 3D pentru a dezvolta componente de ultimă generație.

Chiar și așa, spune el, totul se reduce, în final, la sportivul din spatele căștii.

Ziua în care a doborât recordul mondial

Înaintea unei competiții importante, toți schiorii de viteză sunt nervoși, spune Billy. Iar acest lucru este firesc, având în vedere riscurile.

Însă, în momentul în care se află în vârful pârtiei și își pune casca, lumea din jur dispare, iar totul se reduce la câteva secunde de concentrare.

După ce a doborât recordul mondial, în urmă cu doi ani, a trăit ceea ce numește „cea mai bună zi din viața mea”.

„M-am uitat la toți și mi-am dat seama că tocmai doborâsem recordul”, povestește el.
„În acel moment, senzația din corpul meu era nebunească. Mi-am luat câteva secunde să mă bucur de asta singur, în cască, înainte să o dau jos.”

„Emoția din acele două sau trei minute a fost nebunească.”

Următorul obiectiv: peste 260 km/h

Indiferent dacă schiul de viteză va deveni sau nu sport olimpic în viitor, Simon Billy are deja un nou obiectiv.

„Acum, scopul meu este să fiu primul om care depășește 260 km/h și știu că vom reuși, pentru că, în timpul coborârii-record, am simțit că limita era încă departe”, spune el.

„Acesta este noul meu vis și obiectiv în acest sport. De aceea mă trezesc dimineața și mă antrenez.”