Rusia şi Belarus acuză Ucraina că plănuieşte atacuri sub steag fals împotriva infrastructurii critice din Polonia

Agențiile de informații ruse au lansat public în ultimele zile acuzaţii potrivit cărora Ucraina plănuieşte atacuri sub steag fals împotriva infrastructurii critice din Polonia, despre care Moscova susţine că le-ar folosi pentru a învinui Rusia şi Belarus, notează Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Anunţurile au creat o atmosferă de tensiune diplomatică şi informaţională în condiţiile în care mai multe incidente cu drone au încălcat spaţiul aerian al unor state NATO în luna septembrie.

Pe 30 septembrie, Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) a susținut, fără a prezenta probe publice, că Ucraina s-ar pregăti să orchestreze un atac sub steag fals ce ar include, potrivit acuzaţiilor, forţe speciale şi posibil drone pentru a lovi infrastructura critică poloneză, în scopul de a da vina pe Rusia şi Belarus. Reacţii imediate au venit de la oficiali de la Kiev, care au catalogat afirmațiile drept nefondate.

Analiștii observă că astfel de declaraţii au un rol informaţional clar: ele pot crea „condiţii” în mass-media şi la nivel politic astfel încât, dacă are loc un incident, responsabilitatea să poată fi redirecţionată rapid — un motiv pentru care Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) consideră că Rusia ar putea pregăti terenul pentru a putea acuza Ucraina de evenimente pe care Rusia însăşi le-ar putea comite.

În prima jumătate a lunii septembrie, un val de drone a penetrat spaţiul aerian polonez — Varșovia a raportat zeci de obiecte ce au intrat în noaptea incidentului şi a activat răspunsul NATO: avioane au fost ridicate pentru interceptare, iar unele drone au fost doborâte. Autorităţile poloneze şi alte surse occidentale au atribuit majoritatea acestor incursiuni Rusiei, urmând investigaţii şi dezbateri la nivel al Alianţei.

Reuters şi alte agenţii au relatat că Ucraina a acuzat Moscova că foloseşte astfel de incursiuni pentru a testa reacţia NATO şi a pune presiune politică pe Occident, în timp ce oficialii ruşi continuă să respingă direct responsabilitatea şi — în paralel — să emită teoria potrivit căreia Ucraina ar comite provocări care să dea vina pe Rusia.

Operațiunile sub steag fals urmăresc, în esenţă, să creeze dovezi sau scenarii care indică că un adversar (sau un terţ) a comis un atac, când în realitate autorul este altul. În acest caz ipotetic, ar exista trei efecte urmărite de autorul unei astfel de operaţiuni:

1. schimbarea opiniei publice interne în ţara/țările vizate;
2. justificarea unei riposte politice sau militare;
3. slăbirea coeziunii aliaților prin îndoieli şi acuzaţii reciproce.
   Experţii avertizează că, în războiul informaţional actual, afirmaţiile repetate fără probe pot singure erosiona încrederea şi pot complica evaluarea responsabilităţii reale.

Reacţii politice şi militare

• Polonia a ridicat problema la nivel NATO şi a cerut clarificări şi sprijin pentru apărarea teritoriului său; documente şi briefinguri ale Alianţei au discutat opţiuni pentru întărirea supravegherii spaţiului aerian.
• România a raportat, de asemenea, incursiuni cu drone în aceeaşi perioadă şi a fost menţionată în declaraţii publice ca potenţial ţintă a unor asemenea operațiuni.
  Ucraina respinge ideea că ar desfăşura operaţiuni de tip „false flag” împotriva ţărilor NATO şi susţine că Rusia este sursa majorităţii încălcărilor de frontieră cu drone, adăugând că Moscova urmărește testarea reacțiilor Aliate.

Evaluare de risc şi posibile evoluţii

Analiza combinată a rapoartelor publicate sugerează trei scenarii probabile:

1. Incident accidental / scăpat de sub control — drone lansate în timpul unor atacuri asupra Ucrainei au derivat în spaţiul NATO din cauza problemelor de navigație sau control; acest scenariu generează fricţiuni dar poate fi gestionat diplomatic;
2. Provocare deliberată menită să testeze NATO — operaţiuni calculate de Rusia (sau actori prieteni Rusiei) pentru a măsura reacţii şi a forţa discuţii politice în Vest; acest lucru ar explica numărul mare de drone şi sincronizarea lor;
   Operaţiune «false flag» complexă — riscul cel mai grav, în care părţi terţe sau chiar elemente controlate de Rusia ar comite atacuri îmbrăcate în haine neutre pentru a provoca o reacţie politică împotriva Ucrainei. ISW avertizează în mod explicit că Moscova ar putea crea «condiţii informaţionale» pentru a susţine o astfel de naraţiune.

Ce urmăresc aliaţii NATO

NATO se confruntă acum cu o dublă provocare:  consolidarea apărării aeriene şi a mecanismelor de supraveghere la graniţele estice;  menţinerea coeziunii politice în faţa tentativelor de dezinformare. Măsuri practice discutate includ extinderea misiunilor de poliţie aeriană, schimburi crescute de informaţii între serviciile de informaţii NATO şi aliaţi, plus sancţiuni sau presiuni diplomatice coordonate dacă dovezile indică responsabilitatea Rusiei.