Românii sprijină primirea de noi membri în Uniunea Europeană

Extinderea Uniunii Europene este o necesitate geopolitică și economică, însă, ca la orice proiect politic ambiţios, există temeri că procesul i-ar putea avantaja pe unii în dauna altora. Statele membre au viziuni diferite pe această temă, chiar dacă, oficial, discursul este unul de susţinerea a extinderii.

Vă propunem să urmăriți în continuare perspectiva românească asupra problemei, o concluzie a serialului pe tema extinderii Uniunii Europene pe care l-am găzduit la “Europa printre rânduri” în ultimele săptămâni.

Dacă ne uităm la sondajele Eurobarometru, românii sunt susţinătorii procesului de extindere a Uniunii Europene. În cazul Republicii Moldova e şi o legătură frăţească, dar și o oportunitate, pentru că România a simțit deja de aproape douăzeci de ani ce înseamnă să fii stat membru al Uniunii Europene. Din acest punct de vedere este vorba despre o susţinere mai degrabă emoţională, legată de beneficiile pe care le-au simţit românii la aderarea la Uniunea europeană, însă acest proces de extindere vine cu foarte multe oportunităţi.

Francesca Cristea, coordonator politici Europuls: “Uniunea Europeană are nevoie de extindere, întrucât Uniunea Europeană îşi doreşte să fie mult mai competitivă. Ce înseamnă a fi mai competitiv? Înseamnă a avea acces la mai multe resurse, la o mai mare rapiditate a schimbului de resurse umane, de ajutor, dar şi mai multă viziune pe termen lung, parte strategică, parteneri în care să te încrezi. Deci, Uniunea Europeană cu siguranţă are nevoie de extindere, dar trebuie avută grijă cu modul în care această extindere este făcută, întrucât toţi membrii trebuie integrați într-un mod armonios şi să fim siguri că ţările care aderă sunt ţările care sunt pregătite şi care vor să fie acolo”.

CITIȚI ȘI – UE se pregăteşte să primeacă membri noi. Despre sustenabilitate şi protecţie a mediului în ţările candidate

Dincolo de afinitatea românilor pentru a-i aduce aproape de ei, în Uniunea Europeană pe frații din Republica Moldova, există un interes important și pentru Ucraina, care are dealtfel o importantă comunitate de români, care trăiesc în zona Cernăuți. Chiar și o așa numită aderare inversată, despre care se vorbeștedin ce în ce mai des în ultima perioadă, ar fi utilă României, care ar înceta să joace rolul de periferie a Europei și ar participa activ la reconstrucția Ucrainei.

Lidia Moise, analist economic: „Este o soluţie pentru a grăbi intervenţia Uniunii Europene în reconstrucţia Ucrainei, din punctul meu de vedere, pentru că această soluţie se referă în mod special la Ucraina. Aderarea la Uniunea Europeană a avut un element de blocaj, dacă în statele respective existau nişte zone ca Transnistria, cu conflicte îngheţate, cum va avea şi Ucraina, şi are deja Crimeea cu conflicte îngheţate. Deci, din acest punct de vedere s-ar putea întâmpla ca să existe obstacole în calea unei aderări rapide, dar, pentru a reuşi să participi la reconstrucția Ucrainei, să finanţezi o parte din această reconstrucţie, dar să şi câştige companiile europene de acolo, cred că va fi vorba de un asemenea tip de deschidere iniţială”.

Aderarea unor noi state vine cu semne de întrebare pentru statele deja membre în ceea ce privește fondurile din politica agricolă comună și din cea de coeziune. Așadar, este primirea unor noi membri o oportunitate, sau un pericol?

Robert Lupițu, redactor-șef Calea Europeană: „Este un pericol dacă nu întrebuinţăm locomotivele sau vagoanele care ne-au mai rămas de la acest tren, pornit în 2007. Nu este vina nimănui că România până acum nu a ajuns la un nivel  mult mai sus legat de dezvoltare, în contextul implementării politicii de coeziune şi politicii agricole comune, mai avem şanse atât în cadrul acestui cadru financiar multianual, cât şi în următorul, să fim mult mai bine pentru că, într-adevăr, în momentul în care vor adera noi state, acelea vor avea nevoie de mai multe fonduri decât statele care sunt deja dezvoltate, de aceea e foarte important ca România să se dezvolte în anii următori foarte bine”.

Pentru Vlad Gheorghe, consilier onorific al primului ministru și fost europarlamentar, Republica Moldova are un avantaj față de celelalte candidate: limba comună cu românii și cetățenia pe care mulți romani o au deja, ceea ce le permite să lucreze deja în instituțiile europene, car cetățeni români.

”Republica Moldova deja fură know-how de la noi, atât prin oameni direct, pentru că foarte români lucrează în Republica Moldova, la Chişinău pentru integrarea republicii. Ucraina, pentru că avem această diferenţă evidentă lingvistică nu se mişcă atât de rapid, dar sunt suficient de inventivi şi faptul că au rezistat într-un război atât de dur ne dovedeşte acest lucru. Ucrainenii sunt foarte inventivi şi ei merg mult mai repede cu procesul de integrare decât am mers noi, deci ei învaţă cumva şi din greşelile, dar şi din experienţa noastră pozitivă”, spune Vlad Gheorghe.

Indiferent de momentul când va avea loc următoarea extindere, specialiștii consultați îi sfătuiește pe candidați să nu renunțe la acest proces, care este unul inter-generațional, profesorul și istoricul Adrian Niculescu spune că Uniunea Europeană este cel mai bun proiect politic creat vreodată de om.

Adrian Niculescu, istoric, profesor universitar SNSPA: „România este o dovadă palpabilă de succes al integrării şi să nu uităm, Uniunea Europeană, asta este convingerea mea intimă, este cea mai extraordinară structură inventată de mintea umană din cele mai vechi timpuri şi până astăzi. Este eşafodajul cel mai perfecţionat care s-a creat vreodată şi din păcate, în România sunt foarte mulţi care cred că acest eşafodaj nu mai este necesar, deşi şi-a dat roadele cu asupra de măsură”.