România va exploata grafit, magneziu și cupru. Proiecte de 615 milioane de euro pentru minerale critice

Comisia Europeană va finanța cu peste 600 de milioane de euro trei proiecte strategice pentru exploatarea de minerale din Romania, în contextul discuțiilor privind dezvoltarea industriei de apărare. Premierul a anunțat că investițiile se vor face în județele Gorj, Hunedoara şi Bihor, unde vor fi exploatate minerale critice foarte căutate, grafit, magneziu şi cupru. Mai durează însă până când ajung banii și pot fi demarate proiectele.

În total, un număr de 47 de proiecte care au fost aprobate aprobate la nivelul Uniunii Europene din 13 state membre, iar trei dintre proiecte sunt în România. Vorbim despre trei exploatări a unor minerale rare.

Una dintre exploatări va fi realizată printr-o investiție a statului român, iar celelalte două prin investiții private.

CITEȘTE ȘI: Bogdan Ivan: Salrom, contract de 200 de milioane de euro. Sunt trei companii câștigătoare, două sunt proiecte private

Pentru că aceste proiecte să devină într-adevăr operaționale și să se poate da undă verde întregii exploatări e nevoie ca statul român să facă pași importanți procedurali în perioada următoare fiindcă sunt elemente birocratice care ar mai putea prelungi întreaga procedură.

Cele trei minerale critice au aplicații în industria civilă, dar mai ales în cea militară, iar cererea globală pentru aceste materii a explodat în urma conflictului dintre Rusia și Ucraina.

Primul ministru Marcel Ciolacu: Este vorba de trei exploatări care vor exploata minerale pe care se bat tot toate marile puteri, grafit, magneziu și cupru. Aceste materii prime esențiale și critice sunt folosite în primul rând în energie, aviație și industria de apărare.

În acelaşi context, şeful Executivului a subliniat că investiţiile anunţate vor conduce la crearea de noi locuri de muncă, inclusiv la dezvoltarea pe orizontală a întregii industrii, şi a menţionat discuţiile purtate despre aceste proiecte cu Stephane Sejourne, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, responsabil pentru prosperitate şi strategia industrială.

„La ultima întâlnire cu vicepreşedintele Comisiei Europene, comisarul Sejourne, am discutat toate aceste trei proiecte, noi am avut şapte proiecte depuse, dintre care au fost acestea trei selectate. Automat vor duce la mii de locuri de muncă, dar şi la o dezvoltare pe orizontală a întregii industrii „, a mai declarat Ciolacu.

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a punctat că proiectul privind exploatarea grafitului este unul „100% românesc”.

„Vorbim despre un proiect 100% românesc, atunci când ne referim la proiectul de 200 de milioane de euro al SALROM, companie aflată în portofoliul Ministerului Economiei şi Digitalizării, care va asigura o exploatare de 15.000 de tone pe an de grafit, grafit care va putea fi folosit în tot ceea ce înseamnă industria de automotive, industria de apărare, pentru stocarea de energie. E un proiect care vine într-un context în care Europa are nevoie tot mai mare de această resursă şi această resursă se mai găseşte în România şi încă într-o ţară din Uniunea Europeană”, a arătat Ivan.

Ministrul a oferit detalii şi despre investiţia privind exploatarea de magneziu.

„De asemenea, când vorbim despre verde magneziu, vorbim despre o investiţie de 115 milioane de euro. Vorbim despre o materie critică care este folosită în industria aeronautică şi care, de asemenea, poate fi folosită şi în industria farmaceutică. Acest proiect vine şi completează faptul că România este singura ţară din UE care va exploata această resursă extrem de importantă”, a explicat Ivan.

El a menţionat importanţa extracţiei de cupru, care va creşte cu 2,3% producţia în materie la nivel european.

„Şi, de asemenea, cel mai mare dintre cele trei proiecte, care vine în judeţul Hunedoara, şi anume 300 de milioane de euro pentru extracţia şi rafinarea cuprului şi a aurului din subsolul României, care va aduce, automat, o reducere a dependenţei întregului ciclu pe tot ceea ce înseamnă procesarea finală a cuprului faţă de importuri. În momentul de faţă, România depinde de importurile de cupru din state din afara UE. Odată cu acest proiect, care va produce anual 20.000 de tone de cupru concentrat, vom asigura atât necesarul economiei româneşti pe tot ceea ce înseamnă industria prelucrătoare, cât şi o parte semnificativă din cea europeană. Vom creşte cu 2,3% producţia la nivel european în materie de cupru, esenţial în tot ce înseamnă microconductori, în tot ce înseamnă industria automotivelor, industria aerospaţială şi apărare”, a declarat Bogdan Ivan.

România ar urma să extragă anual 20.000 de tone de cupru, dar și cantități importante de magneziu.

Ștefan Marincea, cercetător, Institutul Geologic Român: Cuprul este folosit în industria militară și nu numai, orice dulie de obuz se face din alamă care e de fapt aliaj de cupru. Grafitul are o utilizare foarte largă pentru baterii și în industria nucleară.

România se numără printre puținele state europene care dețin zăcăminte de minereuri extrem de rare, de la germaniu și litiu, până la titan, cobalt sau tungsten, elemente grele folosite în special în industria de apărare pentru fabricarea muniției.