România și SUA: parteneriat strategic în era Trump

Relațiile dintre Statele Unite ale Americii și România sunt influențate semnificativ de contextul geopolitic global, iar în perioada primei administrații Trump, aceste legături s-au consolidat în mai multe domenii, inclusiv economic, militar și politic. Deși schimbările politice din SUA pot influența nuanțele relației bilaterale, în general, România rămâne un partener strategic important pentru Washington.

Alegerea președintelui Trump în 2016 a adus noi provocări și oportunități, având în vedere că politica externă a acestuia s-a concentrat pe consolidarea securității în Estul Europei și pe diminuarea influenței Rusiei în regiune.

Pe plan economic, relațiile între România și SUA au beneficiat de o creștere semnificativă în timpul mandatului lui Donald Trump. România a devenit un partener de încredere în ceea ce privește investițiile strategice, iar administrația americană a continuat să susțină diverse proiecte de infrastructură și modernizare în țara noastră. De exemplu, un proiect de 7 miliarde de dolari, facilitat de ambasadorul Adrian Zuckerman, un apropiat al lui Trump, prevede investiții în finalizarea Centralei Nucleare de la Cernavodă, dar și în dezvoltarea unor coridoare de transport ce leagă Marea Baltică de Marea Neagră, o inițiativă gândită încă din perioada lui George W. Bush și promovată de Trump.

România a făcut și o achiziție importantă de echipamente de apărare, cumpărând rachete Patriot din SUA, sistem care joacă un rol esențial în securitatea țării, în special pe litoralul Mării Negre. Aceste tranzacții subliniază angajamentul bilateral în domeniul apărării și întăresc colaborarea economică între cele două națiuni.

În domeniul militar, România a fost un aliat esențial pentru Statele Unite, având în vedere poziția sa strategică în regiunea Mării Negre. Sub administrația Trump, România a continuat să fie un hub important pentru trupele americane în Europa. Deși Trump a luat decizia de a retrage o parte din trupele americane staționate în Germania, România s-a dovedit a fi un loc cheie în strategia de securitate a SUA în regiune. În timp ce Polonia a beneficiat de un număr suplimentar de militari, România rămâne un partener esențial în sprijinul securității NATO și al intereselor americane în Europa de Est.

Scutul antirachetă de la Deveselu și baza militară de lângă Constanța sunt simboluri ale prezenței americane în România și sunt considerate de Rusia drept obstacole în dezvoltarea unor relații mai bune între Moscova și București. Totuși, România a continuat să susțină aceste facilități ca parte a angajamentului său față de NATO și față de securitatea internațională.

În plan politic, relațiile dintre România și SUA au fost consolidate de un Parteneriat Strategic, un concept care a fost lansat în 1997 sub administrația președintelui democrat Bill Clinton și a fost extins în 2011 sub Barack Obama. De asemenea, sub președinția republicanului George W. Bush, România a fost sprijinită pentru aderarea la NATO în 2004 și pentru dezvoltarea unor relații mai strânse cu Occidentul.

Administrația Trump a continuat să susțină România în eforturile sale de a întări securitatea și stabilitatea în Europa de Est. Donald Trump și președintele Klaus Iohannis au avut mai multe întâlniri oficiale, cea mai notabilă fiind în 2019 la Casa Albă, unde Trump a promovat continuarea relațiilor bilaterale și a făcut promisiuni legate de dezvoltarea parteneriatului strategic între cele două țări.

În timp ce administrația Obama a încercat să dezvolte relații cu Rusia printr-o politică de resetare, Trump a adoptat o poziție mult mai fermă față de Moscova, sprijinind România în fața amenințărilor rusești. Trump și Iohannis au fost de acord că Rusia reprezintă o provocare importantă pentru securitatea globală și europeană, iar România a devenit un pilon al politicii externe a SUA în Estul Europei.

În ciuda schimbărilor politice din SUA și a divergențelor de abordare între diferitele administrații, relațiile dintre România și Statele Unite au rămas puternice pe termen scurt și mediu datorită intereselor comune de securitate și stabilitate în Europa. Deși administrațiile republicane, cum a fost cazul lui George W. Bush și Donald Trump, au avut o abordare mai activă și mai orientată spre Estul Europei, Parteneriatul Strategic inițiat de Clinton a continuat să fie un punct de referință pentru colaborarea dintre cele două națiuni. În acest context, România a reușit să-și întărească legăturile economice, militare și politice cu SUA, demonstrându-se un partener de încredere în fața provocărilor globale.

România este deja parte a programului Visa Waiver, ceea ce ne duce cu gândul la creșterea colaborării în primul rând economice dintre cele două țări. Schimburile comerciale dintre România şi SUA au ajuns, în 2023, la 5,5 miliarde de euro, în creştere cu 10% faţă de anul anterior, dar sunt încă departe de potenţial, mult sub cele ale Ungariei, Poloniei sau ale Cehiei. Deci iată o miză pentru România și pentru Statele Unite în noua administrație Trump.

Deși schimbările politice din SUA pot influența nuanțele relației bilaterale, România rămâne un partener strategic important pentru Washington. A confirmat-o si ambasadoarea SUA la București în numeroasele interviuri acordate Știrilor TVR.

Kathleen Kavalec, ambasadoarea SUA în România: SUA au susținut cu bucurie aderarae României la NATO, la UE

Kathleen Kavalec, ambasadoarea SUA în România: “Cel mai important este că relațiile au devenit din ce în ce mai puternice și s-au extins. SUA au susținut cu bucurie aderarae României la NATO, la UE și am văzut cum România devine un partener din ce în ce mai puternic și mai valoros. Ne bazăm pe relații bilaterale foarte puternice și sunt încrezătoare că vor continua”.

„Poziția României de lider pe Flancul Estic al Alianței continuă să joace un rol esențial în promovarea siguranței euroatlantice. Felicităm România pentru acordarea de până la 2.5 la sută din PIB pentru cheltuielile de Apărare”, mai spunea ambasadoarea SUA în România.

Imprevizibilitatea proverbială a președintelui Trump, dar și apropiatele alegeri prezidențiale din România ar putea fi considerate, totuși, două necunoscute privind evoluția relațiilor bilaterale dintre cele două țări.