România, printre cele mai vulnerabile în ceea ce privește alfabetizarea media. Rețelele sociale au devenit principalele canale de dezinformare, iar unele subiecte au fost preluate și dezbătute și la televizor

„Teoriile conspirației” i-au ținut pe mulți români departe de informațiile corecte și verificate despre pandemia de COVID. Chiar și atunci când mureau zilnic sute de pacienți infectați cu coronavirus, ori când spitalele erau sufocate cu bolnavi COVID, erau voci care contestau existența pandemiei, ori beneficiile vaccinării anticovid. Rețelele sociale au devenit principalele canale de dezinformare, iar unele subiecte au fost preluate și dezbătute și la televizor.

Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgență: Noi în 2 luni de zile am avut peste 20 de mii de decese în valul 4. 90% din decese au fost ale persoanelor nevaccinate. Și semnul întrebării care este legitim să-l punem: dacă am fi putut evita multe din aceste decese, dacă dezinformarea nu era pusă pe prim plan și dacă explicațiile și explicațiile date de repetate ori de specialiști erau cele puse pe prim plan.

Experții în comunicare spun că lipsa de educație îi face pe români vulnerabili în fața știrilor false.

Antonio Momoc, decan Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării: Aici ne gândim printre altele şi la educația media şi la gândirea critică şi la a-ţi pune sub semnul întrebării propriile convingeri, propriile prejudecăţi, a dezvolta cultura generală, cultura profesională şi capacitatea de a verifica din mai multe surse.

Răspândirea știrilor false despre COVID a produs efecte concrete. Românii au renunțat să se mai imunizeze anticovid, astfel că țara noastră nu a reușit să atingă rata de vaccinare propusă.

Octavian Jurma, cercetător: cea mai bună masură de protecție si împotriva știrilor false este informarea corectă de la oameni care au credibilitate ridicată. Aș face un apel să lăsăm și medicii să vorbească mai mult despre pandemie și despre virus și despre vaccin, pentru că până acum nu avem o informare COVID, este tratat ca și o banală răceală.

Conform Eurostat, doar 1 din 10 români verifică din mai multe surse informațiile pe care le găsesc pe internet sau le primesc din alte medii.