România pregătește o nouă renegociere a PNRR. Miliarde de euro, în pericol din cauza reformelor întârziate

România pregătește o nouă renegociere a Planului Național de Redresare și Reziliență, după întârzieri în mai multe reforme și proiecte asumate în fața Comisiei Europene. Codul Urbanismului, reforma salarizării unitare, modernizarea ANAF și legea integrității se numără printre jaloanele restante care pot pune în pericol fonduri europene de miliarde de euro.

Guvernul încearcă acum să recupereze întârzierile și să evite pierderea banilor din PNRR. România a depus până acum patru cereri de plată în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, iar Comisia Europeană a emis, pe 14 mai, o evaluare preliminară pozitivă pentru cea de-a patra cerere, în valoare de 2,62 miliarde de euro.

În total, România a primit puțin peste 10 miliarde de euro prin PNRR, adică aproximativ jumătate din suma alocată țării noastre prin acest program.

Premierul interimar Ilie Bolojan spune că renegocierea programului, în următoarele două săptămâni, este o prioritate.

„În fiecare județ din România există proiecte importante care sunt finanțate prin programul PNRR și, pentru noi, finalizarea acestor proiecte și renegocierea programului din următoarele două săptămâni sunt o prioritate”, a declarat premierul interimar.

Un raport al experților de la Ministerul Fondurilor Europene arată că Guvernul riscă penalități de peste 15 miliarde de euro, în scenariul în care nu ar îndeplini reformele asumate în PNRR. Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, 38 de ținte și jaloane aferente reformelor sunt încă neîndeplinite și au asociată o penalizare potențială totală de peste 15 miliarde de euro.

Ministrul interimar al investițiilor și proiectelor europene atrage atenția însă că este important ca partidele politice să înțeleagă miza PNRR și să voteze în Parlament proiectele necesare.

„În ceea ce privește riscul de 15 miliarde, pleacă de la ipoteza că n-am face niciuna dintre reformele pe care le avem de făcut în PNRR. Este risc. E firesc ca, atunci când ai un risc, să gestionezi riscul. Din punctul meu de vedere, atâta timp cât proiectele respective vor fi adoptate în Parlament, nu văd vreun motiv pentru care PNRR să nu fie implementat până la capăt cu bine”, a declarat ministrul interimar al investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, pe 14 mai.

Unul dintre proiectele întârziate în cadrul PNRR este Codul Urbanismului, care ar fi trebuit să schimbe modul în care sunt acordate autorizațiile de construire. Pe lista reformelor neîndeplinite se află și legea salarizării unitare, reforma ANAF și legea integrității.

Economistul Dragoș Cabat spune că timpul rămas este tot mai scurt, iar România trebuie să se concentreze pe proiectele care mai pot fi finalizate.

„Nu este ideal. Condițiile sunt din ce în ce mai greu de îndeplinit, timpul este din ce în ce mai scurt și, atunci, sigur, ca să atragem măcar o parte din bani, pentru că pe toți nu prea mai avem cum să îi atragem, este important să fie pus focusul pe ceea ce putem face”, a declarat Dragoș Cabat.

Comisia Europeană a aprobat săptămâna aceasta cea de-a patra cerere de plată a României, în valoare de 2,62 miliarde de euro.

Planul României este finanțat cu 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro sunt granturi și 7,84 miliarde de euro împrumuturi.