România pe datorie. Sumele uriașe pe care le împrumută țara noastră vor îngenunchea şi mai mult economia

Cu un buget de austeritate şi cu un deficit bugetar care creşte de la lună la lună, România trăieşte tot mai mult pe datorie. Se împrumută din toate părţile: de la bănci şi de la populaţie. O face pentru a finanţa deficitul bugetar, care a ajuns, la finalul lui 2024, să fie cel mai mare din Uniunea Europenă.

Economiştii vin cu un semnal de alarmă: suntem tot mai aproape ca țara noastră să fie considerată nerecomandată pentru investiții, iar asta va avea impact negativ asupra economiei.

În primele 4 luni ale acestui an, Ministerului Finaţelor a planificat împrumuturi ce se apropie de 30 de miliarde de lei. În creştere cu aproape 15 procente faţă de aceaşi perioadă a anului trecut, atunci când suma totală a împrumuturilor s-a apropiat de 26 de miliarde de lei.

Sume uriaşe care vor îngenunchea şi mai mult economia ţării noastre.

Radu Ciobanu – profesor de economie ASE, Bucureşti: Aceste împrumuturi pe care le accesează România astăzi le accesează la rate de dobândă destul de ridicate care vor face destul de complicată posibilitatea de a le rambursa într-un viitor rezonabil.

Şi aşa, România devine tot mai puţin atractivă pentru investitori.

Iuliu Stocklosa, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrii Bucureşti: Creşterea economică în ultimii 3 ani a descrescut. Având în vedere situaţia actuală ne aşteptăm să mergem chiar mai puţin de 1% anul acesta. Suntem foarte aproape de junk. Mai avem o sigură clasă să ajungem în junk şi vă daţi seama care va fi situaţia României când nimeni nu va mai dori să crediteze.

Aceste împrumuturi nu fac decât să alimenteze gaura de la bugetul de stat, care, după cum arată datele Eurostat, este cu aproape un punct procentual peste cel anunţat de Guvernul României.

Valoarea de 9,3% face din România statul cu cel mai mare deficit bugetar. Polonia şi Franţa sunt sub noi, la mai bine de 2,5 puncte procentuale distanţă.

Veronica Duțu, analist financiar: Uniunea Europeană când calculează acest deficit bugetar ia în considerare şi plăţile viitoare care s-au făcut în anul 2025, angajate în anul 2024. Corect este acest deficit bugetar calculat de Comisia Europeană pentru că România trebuia să facă acele plăţi în anul 2024, nu să le mute în 2025.

Finalul lunii martie a dus deficitul ţării noastre la 2,3% din PIB, alarmant, având in vedere că Guvernul şi-a asumat că până la finalul lui 2025 acesta sa fie de 7%.

Economiştii spun că singura şansă ca să ne încadrăm în acestă cifră este o adevărată reformă fiscală, care să nu se bazeze doar pe majorări de taxe şi impozite.