România, mai aproape de Spațiul Schengen. Acordul istoric în privința pactului pe migrație lasă Austria fără argumente privind aderarea României
Uniunea Europeană a ajuns la un acord istoric în privința pactului pe azil și migrație, la care se negociază din 2020. Lipsa unei politici unitare în domeniul migrației ilegale a fost argumentul pentru care Austria s-a opus prin veto la intrarea țării noastre în spațiul Schengen. Din acest moment argumentele Austriei dispar, așa cum ar trebui să se întâmple și cu opoziția sa.
Pactul pe migrație, la care se lucrează încă din anul 2020 prevede un control mai strict în privința sosirilor de migranți. Vor fi înființate centre de detenţie în apropierea frontierelor, pentru că migranții fără drept de azil să poată fi returnați mai rapid în țările de origine sau de tranzit.
De asemenea, a fost stabilit un mecanism de solidaritate, astfel încât migranții să fie preluați obligatoriu de către toate statele comunitare. Cele care vor refuza, vor fi obligate să plătească o contributie financiară pentru fiecare migrant refuzat.
Ylva Iohansson, comisar U.E. pentru politică internă: Am convenit asupra unui pact cuprinzător
privind migraţia şi azilul, cu o mai bună protecţie a graniţelor noastre externe, o mai mare solidaritate a persoanelor vulnerabile şi a azilanţilor, conform valorilor noastre europene.
În acest fel, ultimul argument pentru care Austria îl folosea pentru a ne refuză accesul în spațiul Schengen. Speranțele privind deblocarea dosarului Schengen sunt moderate.
Victor Negrescu, europarlamentar: Acest lucru ar fi absolut logic, ca veto-ul aplicat de Austria să fie ridicat. Însă știm foarte bine că subiectul a fost extrem de politizat de Austria, așa că nu se va întâmpla automat acest lucru.
Comisia Europeana a intervenit în negocierile cu Austria și are ambiția ca împreună cu președinția spaniolă să rezolve dosarul în acest an, însă deocamdată soluția finală nu se întrevede.
Eugen Tomac, europarlamentar PPE: Faptul că se încearcă o negociere în etape, în condițiile în care Croația, stat care a intrat mult mai târziu decât noi în Uniunea Europeană, care a fost primită la 1 ianuarie 2023, fără niciun fel de condiție și evident intgral acceptată în Spațiul Schengen, maritim, aerian și terestru, nouă în schimb ni se inventează noi reguli în timpul jocului. Această chestiune mi se pare destul de riscantă și cred că are de fapt această menire de a trage de timp, de a împinge lucrurile dincolo de alegerile europarlamentare, pentru că situația devine sensibilă.
Un element pozitiv ar fi faptul că Parlamentul olandez va vota joi rezoluția guvernului care permite Bulgariei intrarea în spațiul Schnegen.
În acel moment Austria va deveni oficial izolată în veto-ul sau și îi va fi mult mai greu să își susțină argumentele pentru care blochează România și Bulgaria.
În acest moment se discută o intrare etapizată cu frontierele aeriene și navale și ulterior cu cele terestre. Dorința părții române este ca această dată ulterioara să fie clar definită în decizia care va fi luată la nivel de miniștri sau de ambasadori.