România, în topul țărilor cu procese la Curtea Europeană a Drepturilor Omului

Magistrații Curții Europene a Drepturilor Omului au avut în 2023 ceva mai puține dosare decât în 2022, însă chiar și așa, țările din Europa de Est se afla în topul reclamațiilor. Iar România se află și ea pe acesta listă, iar unele decizii încă nu fost puse transpuse în legislația națională, așa cum a stabilit CEDO.

Numărul dosarelor alocate magistraților au fost mai puține în 2023 față de 2022 cu 24%, iar scăderea înseamnă aproape 11.000 de spețe.

Se pare că Turcia rămâne în topul reclamațiilor. Judecătorii CEDO au primit pentru această țară 8.341 dosare. Însă în top suntem și noi, ungurii și polonezii. România are pe rol 2.821 de dosare, Ungaria aproape 2.500, iar polonezii puțin peste 1800 de dosare. Topul este completat de Serbia, Croația, Moldova și Grecia.

Există și capitolul “procese în curs“, unde tot Turcia conduce, urmată de agresorii ruși, care deși s-au retras din CEDO încă din 2022, au obligația să implementeze deciziile pentru procesele care erau în desfășurare la data retragerii. Au peste 12.000 de procese înregistrate la CEDO. Țara noastră avea peste 4.000 de cazuri, iar în top se mai află Grecia, Polonia, Serbia și Moldova.

În privința dosarelor soluționate ale României, țară noastră a fost condamnată de-a lungul timpului pentru neprotejarea vieții private și de familie, nerespectarea dreptului de proprietate sau încălcarea dreptului părților la un proces echitabil.

În 2022, două femei au reclamat că li s-a impus să renunţe la locul de muncă ca funcţionar atunci când au împlinit vârsta de 60 de ani, în condiţiile în care ele doreau să continue să lucreze. La acea vreme, vârsta de pensionare în cazul celor care dețineau o funcţie publică era fixată la 65 de ani pentru bărbaţi şi la 60 de ani pentru femei. Între timp legislaţia a fost schimbată şi funcţionarii bărbaţi şi femei pot începe să se pensioneze la aceeaşi vârstă. Statul roman a fost obligat la plata a aproape 10.000 de euro pentru că magistrații au considerat că este discriminare bazată pe sex.

CEDO le-a dat dreptate și celor care formează cupluri de același sex. România și alte țări, precum Bulgaria, Polonia și Ucraina, au fost condamnate pentru încălcarea dreptului la respectarea vieții private din cauza absenței unui cadru juridic care să asigure „recunoașterea și protecția” cuplurilor formate din doi bărbați sau două femei. Judecătorii subliniază că „nu există niciun motiv pentru a considera că oferirea recunoașterii și protecției juridice cuplurilor de același sex ar putea, în sine, să dăuneze familiilor constituite în mod tradițional”.

Problema e că autoritățile nu dau doi bani pe aceste condamnări. Şeful Executivului a fost întrebat, într-o emisiune la Europa FM, ce răspuns va da ţara noastră, până pe 25 martie, propunerilor fixate în decizia CEDO referitoare la cuplurile formate din persoane de acelaşi sex. Marcel Ciolacu a răspuns scurt: ”societatea românească nu este pregătită pentru așa ceva”. Asta deși susține că nu are o problemă cu acest lucru și a menționat că are prieteni din comunitatea LGBTQ.