România, în pericol să devină groapa de gunoi a Europei. Importăm gunoi și nu reciclăm

România riscă să devină una dintre principalele destinații pentru deșeurile Europei, în timp ce majoritatea gunoiului produs în țară ajunge tot la groapa de gunoi. Datele oficiale arată că sistemul de gestionare a deșeurilor rămâne unul dintre cele mai slabe din Uniunea Europeană, iar reciclarea funcționează mai mult pe hârtie decât în realitate.

Costul depozitării deșeurilor în România este printre cele mai mici din Europa, aproximativ 30 de euro pe tonă, de câteva ori mai puțin decât în multe state occidentale, arată jurnaliștii de la Profit.ro.

În țări precum Germania, Olanda sau Austria, depozitarea poate depăși 100–150 de euro pe tonă, iar în unele cazuri este aproape interzisă. Diferența de costuri face ca transporturile de deșeuri să fie redirecționate spre Europa de Est, inclusiv spre România.

Investigații jurnalistice și rapoarte ale organizațiilor de mediu arată că în România ajung transporturi de deșeuri provenite din Italia, Germania, Austria sau Olanda. În multe cazuri, acestea sunt declarate în documente ca materiale reciclabile, dar în realitate conțin gunoi amestecat. După intrarea în țară, o parte dintre aceste transporturi ajung direct în depozite sau în gropi ilegale.

Potrivit datelor europene, România are cea mai mică rată de reciclare din Uniunea Europeană, în jur de 11–12%, în timp ce media europeană depășește 49%. În state precum Germania sau Slovenia, rata de reciclare depășește 55–60%, iar depozitarea la groapă a devenit o soluție rară.

În România, peste 90% din deșeurile municipale sunt depozitate, potrivit estimărilor specialiștilor din sector. Chiar și atunci când populația sau firmele colectează selectiv gunoiul, lipsa infrastructurii de sortare și reciclare face ca multe dintre aceste deșeuri să fie amestecate din nou și trimise la depozite.

Problema principală este lipsa instalațiilor moderne de reciclare și sortare. România are mult mai puține centre de procesare decât statele vest-europene, iar investițiile au avansat lent. În plus, sistemul de colectare selectivă este neuniform, iar multe localități nu au infrastructura necesară pentru separarea reală a deșeurilor.

Specialiștii estimează că în România există aproximativ 500 de depozite de deșeuri, de diferite dimensiuni, legale sau ilegale. Multe sunt amplasate în apropierea marilor orașe, iar depozitele neautorizate rămân o problemă persistentă.

Situația a atras și reacția instituțiilor europene. Comisia Europeană a trimis România la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru că nu a închis și ecologizat 92 de depozite neconforme. România a fost deja sancționată cu 1,5 milioane de euro pentru depozite industriale neînchise, iar penalitățile pot continua până la rezolvarea problemei.

În concluzie, specialiștii spun că, fără investiții masive în reciclare, infrastructură și controlul transporturilor de deșeuri, România riscă să rămână una dintre cele mai dependente economii europene de depozitarea gunoiului și, în același timp, o destinație pentru deșeurile altor state.