România câștigă timp înaintea testului de rating: deficitul s-a redus aproape la jumătate după cinci luni, dar dobânzile explodează

România a redus deficitul bugetar la 1,75% din PIB după primele cinci luni ale anului, aproape la jumătate față de aceeași perioadă din 2025. Cifra oferă Guvernului un argument important înaintea discuțiilor cu agențiile de rating, însă presiunea rămâne uriașă: dobânzile la datoria publică au ajuns deja la aproape 27 de miliarde de lei.

România a încheiat primele cinci luni din 2026 cu un deficit bugetar de 35,94 miliarde de lei, echivalentul a 1,75% din PIB. În aceeași perioadă a anului trecut, deficitul era de 64,23 miliarde de lei, adică 3,35% din PIB.

Reducerea este semnificativă, dar nu înseamnă că statul a cheltuit cu peste 28 de miliarde de lei mai puțin. Diferența vine atât din controlul unor cheltuieli, cât și din creșterea veniturilor la buget.

În total, cheltuielile statului au ajuns la 315,43 miliarde de lei, cu 1,5% mai puțin decât în primele cinci luni din 2025. În același timp, veniturile bugetare au crescut cu 9,2%, până la 279,49 miliarde de lei.

Un argument important înaintea evaluărilor de rating

Execuția bugetară vine într-un moment sensibil pentru România, aflată pe ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor. O eventuală retrogradare ar împinge țara în categoria speculativă, cunoscută drept „junk”.

O astfel de decizie ar putea face împrumuturile mai scumpe pentru stat, dar și pentru bănci și companii. În timp, presiunea s-ar putea resimți și în costul creditelor sau în investițiile private.

Datele din primele cinci luni pot ajuta România în discuțiile cu agențiile de rating, însă acestea nu vor analiza doar cifrele de moment. Pentru credibilitate, va conta dacă Guvernul poate păstra ritmul de reducere a deficitului până la finalul anului, fără să blocheze investițiile și fără să renunțe la reformele fiscale.

Investițiile au crescut, dar nu toate fondurile sunt nerambursabile

Investițiile publice au ajuns la 44,73 miliarde de lei, cu 4,16 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.

Aproape 71,5% din această sumă a mers către proiecte finanțate din fonduri externe și prin PNRR. Este important însă că această categorie include atât finanțări nerambursabile, cât și componenta de împrumut din PNRR.

Plățile pentru proiectele finanțate din fonduri externe și PNRR au fost cu 45,7% mai mari decât în aceeași perioadă din 2025. Astfel, statul încearcă să mențină investițiile mari fără să crească presiunea exclusiv pe bugetul național.

Veniturile cresc, dar dobânzile rămân factura grea

Veniturile din TVA au ajuns la 60,2 miliarde de lei, în creștere cu 22,9% față de anul trecut. Contribuțiile sociale au urcat cu 7,4%, până la 93,62 miliarde de lei.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană și donațiile au totalizat 24,12 miliarde de lei, cu aproape 10% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.

Cea mai apăsătoare cheltuială rămâne însă plata dobânzilor. Statul a cheltuit 26,81 miliarde de lei pentru dobânzi, cu 3,95 miliarde de lei mai mult decât anul trecut.

Cu cât România se împrumută mai mult și la costuri mai ridicate, cu atât o parte mai mare din buget merge către plata datoriilor și mai puțin către investiții, spitale, școli sau infrastructură.

Cifrele de la cinci luni arată o îmbunătățire clară a execuției bugetare, dar nu reprezintă încă ieșirea din zona de risc. Adevăratul test va fi menținerea disciplinei fiscale în a doua jumătate a anului și capacitatea noului Guvern de a transforma ajustarea de acum într-o corecție de durată.