Revizuirea Constituției în Grecia. Locurile de muncă pe viață, în pericol

Guvernul de la Atena propune o schimbare profundă a Constituției și revizuirea „locurilor de muncă pe viață” garantate pentru bugetari, într-o tentativă de a recâștiga încrederea publică după scandaluri și proteste de masă și în perspectiva alegerilor naționale din 2027. Această mișcare are potențialul de a zgudui sistemul public elen, dar deschide și o dezbatere mai largă despre reformele în Europa.

Prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis argumentează că remodelarea Constituției este esențială pentru o democrație funcțională, adaptată provocărilor moderne: de la inteligență artificială și locuințe accesibile până la stabilitate fiscală și un sistem judiciar lent. Pentru ca reformele să treacă, este necesară aprobarea în două parlamente consecutive, cu o majoritate calificată.

Propunerea de a revizui protecția „locurilor de muncă pe viață” pentru angajații statului este de natură să stârnească tensionări sociale, întrucât aceasta este percepută de mulți greci ca o garanție de siguranță economică de peste un secol. Guvernul susține însă că reformarea sistemului public este nevoie pentru a îmbunătăți performanța și eficiența administrației.

În plan economic, Grecia rămâne orientată spre creștere moderată, Banca Centrală a țării anticipând un avans al PIB de circa 2,1% pe an până în 2027, în contextul unei economii afectate de demografie și de provocările forței de muncă.

La nivel european, economia zonei euro a încheiat 2025 cu creștere solidă, de aproximativ 1,3% pe an, susținută de consum intern și investiții, deși exporturile și industria rămân sub presiune din cauza tensiunilor comerciale cu SUA și competiției din China. Rata șomajului a rămas scăzută, iar inflația se apropie de obiectivul de 2%.

Previziunile Comisiei Europene indică o creștere moderată a economiei UE de circa 1,4% în 2025 și 2026, cu o inflație ușor peste ținta Băncii Centrale Europene, pe fondul unei cereri interne solide dar și al costurilor de finanțare și al datoriilor publice ridicate în unele state membre.

Situația României în 2026 reflectă un peisaj economic similar: o economie de piață cu venituri medii în creștere, dar cu provocări semnificative: deficit comercial, rata șomajului în jur de 5,9% și o structură a forței de muncă orientată spre servicii. România nu face parte încă din zona euro, iar adoptarea monedei unice rămâne un obiectiv pe termen mediu, implicând îndeplinirea criteriilor de convergență.

Reacțiile din Grecia sunt mixte: susținători ai reformelor spun că modernizarea funcției publice este necesară pentru competitivitate, în timp ce opoziția avertizează că reformele constituționale ar putea afecta stabilitatea locurilor de muncă și protecția socială. În Europa, dezbaterea despre cum să echilibrezi eficiența economică cu protecția cetățeanului continuă, un test major pentru viitorul Uniunii.