CORESPONDENȚE SPECIALE DE LA LONDRA | Decizii istorice luate la summitul pentru viitorul securității europene. România, reprezentată de președintele interimar, Ilie Bolojan
Decizii istorice luate în această după amiază la Londra, pentru viitorul securității europene. „Să punem Ucraina în cea mai puternică poziție de până acum” a spus premierul Marii Britanii, după summitul încheiat cu duminică seară. Liderii europeni s-au concentrat pe căile concrete de obținere a unei păci durabile în Ucraina, cai ce nu pot exclude SUA. Planul făcut de Marea Britanie, Franța și Ucraina urmează să fie prezentat administrației americane.
Obiectivul imediat al Europei este că apărarea Ucrainei să fie întărită, iar liderii europeni au apăsat pe accelerație anunțând deja ajutoare militare de miliarde de euro, care vor ajunge în Ucraina până la jumătate lunii martie. Una dintre concluziile de la Londra este că Ucraina trebuie să reziste în față Rusiei atât cât va fi nevoie, iar sprijinul Uniunii nu va lipsi. La conferință de presă care a încheiat această zi, premierul Keir Starmer a insistat asupra parteneriatului cu Statele Unite. În egală măsură, el a explicat că orice înțelegere va trebui să implice Rusia.
Reuniunea a avut loc la Lancaster House, Londra.
La finalul summit-ului, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a făcut o scurtă declarație:
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, participă la acest summit de securitate. El a ajuns la Londra duminică la prânz, cu o cursă de linie, în care s-a aflat și echipa TVR.
La Lancaster House li s-au alăturat președintele francez Emmanuel Macron, Ursula von der Leyen din partea UE, secretarul general al NATO Mark Rutte și lideri din Germania, Danemarca, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Spania, Canada, Finlanda, Suedia, Republica Cehă.
Germania dorește să deblocheze în regim de urgență un ajutor militar de 3 miliarde de euro pentru Ucraina.

“Cred că Zelenski ar trebui să găsească o cale să refacă relaţia cu preşedintele Trump, pentru că e important să meargă înainte. Dar ştiu că administraţia americană s-a implicat foarte mult ca Ucraina să obţină o pace durabilă”, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte.
La summitul de securitate de duminică participă și ministrul de Externe al Turciei.
„Fără găsirea unor soluții pentru o pace durabilă, orice fel de încetare a focului care nu este o chestiune stabilă poate să fie doar o scurtă perioadă de liniște și, dacă gândurile expansioniste ale Rusiei vor rămâne o constantă în anii următori, înseamnă că ne putem gândi la reînceperea unui nou conflict”, a declarat Ilie Bolojan sâmbătă, la Chișinău, referitor la discuțiile eșuate Trump-Zelenski, de la Washington.
„Cred că ieri, dacă dialogul s-ar fi terminat cu o semnare de acord, ar fi fost un pas important pentru ca lucrurile să se ducă într-o direcție de stabilitate și este păcat că această dispută la care s-a ajuns a întârziat semnarea unui acord”, a declarat președintele interimar al României.
„Eu sunt un optimist moderat și cred că, în afară de discuțiile care nu pot fi liniare, în astfel de probleme foarte complexe, de a ajunge într-o primă etapă la o încetare a focului și apoi la un acord de pace care sa fie în așa fel gândit încât să asigure o pace stabilă în această regiune, nu pot fi deci închise foarte repede, dar sper că înțelepciunea va prevala și lucrurile se vor duce către ceea ce ne dorim cu toții, către găsirea unor soluții pentru pace”, a adăugat el.
„Altfel, situația este complicată în această regiune și, fără găsirea unor soluții pentru o pace durabilă, orice fel de încetare a focului care nu este o chestiune stabilă poate să fie doar o scurtă perioadă de liniște și, dacă gândurile expansioniste ale Rusiei vor rămâne o constantă în anii următori, înseamnă că ne putem gândi la reînceperea unui nou conflict. Și, așa cum am spus și ieri, Ucraina poate să fie doar prima victimă, și ne dorim din acest punct de vedere să se ajungă la o soluție pentru o pace durabilă”, este poziția președintelui interimar al României, exprimată cu 24 de ore înainte de reuniunea de duminică, de la Londra.

Dacă Putin nu este oprit, „va merge sigur în Moldova şi poate mai departe în România”, declară Macron
După reuniunea de securitate de duminică, liderii blocului comunitar se vor reuni la Bruxelles. Acest summit este programat joi.
„Am dat mandat Comisiei Europene pentru a defini nevoile de capacităţi pentru a construi o apărare comună”, căci trebuie „mobilizate finanţări comune cu sute de miliarde de euro” şi aceasta în mod „rapid”, a declarat președintele Franței, Emmanuel Macron, pentru publicația „Le Parisien”.
Apărarea Ucrainei, apărarea Europei. Soluții cu și fără SUA
Poziția Germaniei, motorul economic al Uniunii Europene, este că investițiile în apărare trebuie să crească imediat. Este necesar un fond european pentru apărare.
“Vrem să păstrăm parteneriatul transatlantic şi puterea comună. Dar (…) a devenit clar pentru noi europenii, transatlantic, că nu trebuie să fim naivi. Trebuie să ne apărăm interesele noastre, valorile şi siguranţa popoarelor Europei”, a declarat Annalena Baerbock, ministrul german de Externe.
Fostul comisar european Jean-Claude Juncker propune un sistem de colectare a banilor după modelul obligațiunilor europene, cu un scop definit, așa cum a procedat Uniunea în timpul pandemiei.
Emmanuel Macron, preşedintele Franţei: “Va trebui să apărăm ceea ce suntem, gata cu naivitatea,
nu mai suntem minori, de fapt devenim adulţi. Şi asta e normal. Pe scară globală, geopolitic, suntem tineri.”
Fostul ministru lituanian de Externe atrage atenția că Europa trebuie să se pregatesca să îl înfrunte singură pe Putin.
Gabrielius Landsbergis, fost ministru lituanian de Externe: “Nu există nici o regulă care să spună că trebuie să respectăm înţelegerea dintre Putin şi Trump. Avem bani, avem putere, avem armate. Da, nu suficient, dar putem face lucruri.”
Valdis Dombrovskis, comisar european pentru Comerţ: “Administraţia Trump schimbă poziţia SUA pe
subiecte de politică şi securitate, importante pentru noi. (…) Este clar că UE va trebui să facă mai mult pentru a-şi întări securitatea. Asta înseamnă creşterea cheltuielilor de apărare în UE şi la nivelul statelor membre şi acordarea unui sprijin mai mare, în special militar, Ucrainei.”
Andrzej Duda, preşedintele Poloniei: Noi, cei care suntem aliaţii Ucrainei şi am sprijinit Ucraina de la început, îl vom sprijini (pe Zelenski) pentru obţinerea unei păci sigure şi pe termen lung
pentru că şi noi depindem foarte mult de această pace.
Din primele evaluări rezultă că apărarea Europei, fără Statele Unite, ar avea nevoie de încă 300 de mii de militari și de o creștere anuală a cheltuielilor de apărare, pe termen scurt, de aproximativ 250 de miliarde, pentru a descuraja agresiunea rusă.
Prioritatea zero a Europei este să continue sprijinirea Ucrainei. Armata cu experiență a Ucrainei este în prezent cel mai eficient factor de descurajare împotriva unui atac rusesc asupra UE.
