Rețelele sociale și copiii | Psihologi: “Nu e un loc în care să fie lăsaţi singuri”. “Nu putem să-i izolăm de această realitate”
Reţelele de socializare sunt produse cu risc ridicat pentru copii şi adolescenţi”, spune Raed Arafat, şeful DSU. Oficialul crede că a venit momentul şi în România pentru o lege prin care accesul copiilor să fie limitat pe social media. Asta în timp ce tot mai multe ţări copiază modelul Australiei şi vor să interzică total accesul adolescenţilor pe reţelele de socializare. Mai nou, Franţa şi Austria vor să facă asta din toamnă. Psihologii spun că inclusiv într-o astfel de problemă e nevoie de echilibru.
Într-o postare pe Facebook, Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, spune că este momentul ca parlamentarii să iniţieze o lege prin care să limiteze accesul copiilor şi adolescenţilor sub 15-16 ani la reţele sociale. Este primul oficial guvernamental român care vine cu o astfel de propunere.
Aceste platforme au devenit spațiu favorabil pentru cyberbullying, umilire publică şi stigmatizare, presiune socială constantă, comparaţie toxică şi validare artificială, apreciază șeful DSU.
Ideea e bine primită de adulţii exasperaţi de timpul pe care cei mici îl petrec pe reţelele de socializare:
- Cei peste 18 ani, peste 16 ani în sus, da, să aibă acces la platforme, restul nu. De ce? Sunt minori, sunt fel şi fel de lucruri, mi se pare OK, super. De acord.
- Este foarte bine să se întâmple chestia asta. De ce? Pentru că am şi eu copil şi stă numai pe reţelele sociale.
- O idee foarte bună. Îi afectează un pic, ei au impresia că tot ceea ce văd este şi adevărat.
- (Câţi ani ai tu?) 15. (Ai putea să renunţi la reţelele de socializare?) Cred că cu greu aş putea să renunţ, vă spun sincer. De când cu pandemia a devenit un obicei zilnic să stau pe TikTok, pe YouTube.
- O reglementare ar fi necesară, acum dacă chiar interzis rămâne de văzut, nu cred că interzicerea totală ar fi calea.
Sunt ani de zile de când psihologii atrag atenţia că reţelele sociale nu sunt potrivite pentru copii şi adolescenţi.
Viorel Roman, psiholog: Nu sunt doar distracţii, acolo e un loc şi unde se construieşte identitatea lor, e comparaţie constantă cu ceilalţi, standarde nerealiste care se formează. Timp mult petrecut acolo care poate să ducă la tulburări de internalizare, mai ales la fete, de externalizare la băieţi. Nu e un loc în care să fie adolescenţii lăsaţi singuri, chiar dacă au 15-16 ani.
Daniel David, fostul ministru al Educaţiei, nu crede că interzicerea totală a accesului rezolvă problema.
Daniel David, psiholog, fost ministru al Educaţiei: Din punctul meu de vedere este un lucru evident că tehnologia, inclusiv reţelele de socializare, face parte din noua realitate a copiilor şi a tinerilor. Nu putem să-i izolăm de această realitate şi mult mai înţelept ar fi să gândim cum le mediem această realitate, cum îi învăţăm să se confrunte cu această realitate şi să o folosească în avantajul lor.
Facebook, Instagram şi TikTok au fost date în judecată pentru efectele nocive asupra copiilor
În toamna anului trecut, Senatul României a adoptat legea majoratului online. Aceasta prevede că minorul, până la împlinirea vârstei de 16 ani, accesează servicii online şi creează conturi personale, în nume propriu, numai în baza acordului parental verificabil. Legea va trebui adoptată şi de Camera Deputaţilor, for decizional.
Australia este prima ţară din lume care a interzis, din 10 decembrie 2025, accesul tinerilor sub 16 ani la reţelele de socializare.
Din toamna acestui an, şi Franţa vrea sa faca acelaşi lucru pentru copiii sub 15 ani. Iar Austria vrea să coboare şi mai mult vârsta, la 14 ani, tot din toamnă. Si Parlamentul European cere o vârstă minimă de 16 ani pentru accesul la rețelele sociale.

