Recuperare după AVC: Povestea unui pacient care a reușit să meargă și să conducă din nou, după ce a rămas paralizat

Tot mai mulți tineri suferă accidente vasculare cerebrale, uneori chiar la 25 de ani. Povestea unui pacient care a reușit să meargă și să conducă din nou, după ce a rămas paralizat, arată cât de mult contează intervenția rapidă și recuperarea. România are însă prea puține locuri pentru reabilitare neurologică, iar o treime dintre supraviețuitori rămân cu dizabilități severe.

Un cheag de sânge apărut după luptele MMA i-a schimbat viața, la 47 de ani, sportivului Avram Iancu din Târgoviște. A ajuns de urgență la Spitalul Universitar, unde medicii i-au făcut trombectomie, apoi a fost transferat la Recuperare. Deși a rămas paralizat pe partea dreaptă, și-a revenit spectaculos și astăzi merge și conduce. Pentru vorbire mai are de exersat.

Avram Iancu, supraviețuitor al unui AVC: Schiez, înot. Faptul că conduc e bine.

Avram Iancu, tatăl pacientului: La cumpărături, duce copilul la şcoală, îl aduce.
  
Avram Iancu, tatăl pacientului: Şanse au fost foarte puţine pentru revenire. A fost o chestiune senzaţională.

Intervenția rapidă și recuperarea începută la timp au făcut diferența.

Recuperarea ar trebui începută cât mai curând după ce viaţa nu mai e în pericol. Ideal, între trei zile şi trei săptămâni după accidentul vascular cerebral. Sunt însă mult prea puţine locuri în secţiile de specialitate, iar unii pacienţi au de aşteptat chiar cu lunile.

Anual, peste 60.000 de români suferă un accident vascular cerebral, tot mai mulți la vârste tinere. Numai la Spitalul Universitar din Capitală au ajuns 25 de pacienți în trei zile. Nu toți își revin complet după intervenție și au nevoie de recuperare, însă mai puțin de 10% găsesc loc în centrele de specialitate.
  
Prof. dr. Cristina Tiu, șef Secție Neurologie, Spitalul Universitar: Un om care nu reuşea să se ridice din pat, dar poate fi dus câţiva paşi până la baie e un mare progres. Dacă tu ai un pacient care este complet imobilizat la pat, are o gastrostomă, o traheostomă, lucrurile astea nu pot fi îngrijite oriunde.

Prof. dr. Delia Cinteză, medic primar Medicină Fizică și Reabilitare, INRMFB: Secţia în care lucrez eu are 60 de paturi. Un pacient proaspăt venit cu AVC pentru un progres iniţial măcar minimal ar trebui să stea trei săptămâni. Rămân foarte mulţi cu dizabilitate. Sunt extrem de mulţi oameni tineri. Am avut şi oameni la 35 de ani, la 33 de ani, la 25 de ani. Ajung să nu-şi mai trăiască viaţa. Devin asistaţi.

Fără recuperare, o treime dintre supraviețuitorii unui AVC rămân cu dizabilități severe. 20% mor în prima lună. În ambulatoriu sunt decontate doar 21 de zile de terapie pe an, insuficient după un AVC.

Dr. Daciana Toma, vicepreședinte, Societatea Națională de Medicină Familiei: Are ghinionul să facă un lumbago şi-l trimit la recuperare şi după aia îmi face un accident vascular cerebral, ghinionul lui, că nu se mai decontează în ambulatoriul de specialitate.  

Medicii atrag atenția că șansele de supraviețuire cresc dacă semnele unui AVC sunt recunoscute rapid: gură căzută într-o parte, slăbiciune la un braț, vorbire incoerentă. Intervenția promptă poate salva viața și reduce riscul de dizabilitate.