Rata anuală a inflației a scăzut la 9,3% în luna februarie. Cel mai mult s-au scumpit energia electrică și cafeaua

Rata anuală a inflaţiei a scăzut uşor la 9,31% în luna februarie, de la 9,62% în luna ianuarie, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 11,37%, mărfurile nealimentare cu 9,41%, iar mărfurile alimentare cu 7,89%, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Este a șaptea lună la rând în care România înregistrează o rată anuală a inflației de peste 9%.

“Indicele preţurilor de consum în luna februarie 2026 comparativ cu luna ianuarie 2026 a fost 100,59%. Rata inflaţiei de la începutul anului (februarie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 1,5%. Rata anuală a inflaţiei în luna februarie 2026 comparativ cu luna februarie 2025 a fost 9,3%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2025 – februarie 2026) faţă de precedentele 12 luni (martie 2024 – februarie 2025) a fost 8,1%”, se arată în comunicat.

Conform INS, Indicele armonizat al preţurilor de consum în luna februarie 2026 comparativ cu luna ianuarie 2026 a fost 100,57%. Rata anuală a inflaţiei în luna februarie 2026 comparativ cu luna februarie 2025 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 8,3%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2025 – februarie 2026) faţă de precedentele 12 luni (martie 2024 – februarie 2025) determinată pe baza IAPC a fost 7,3%.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 3,9%, de la 3,7% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2026 şi anticipează că aceasta va ajunge la 2,7% la sfârşitul lui 2027, potrivit datelor prezentate în luna februarie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. 

Adrian Mitroi, economist: Jumătate din motorină importăm. Atunci toate lucrurile se duc într-o inflație care, cel mai probabil, se va tempera nu atât de optimist cât vrea Banca Centrală când făcuse această prognoză. Războiul din Iran nu era prioritate, cum este acum, așa că incertitudinea va fi persistentă pentru un an dificil, mai ales din punct de vedere al costurilor energetice. Comercianții nu stau pe gânduri. Dacă piața locală nu le oferă un preț, ei imediat debușează înspre piața europeană. Nu doar petrolul s-a scumpit, ci și gazul. (…) Subvenția aceasta pentru noi va costa statul, probabil nu cele 8-10 miliarde, la prețul la care era gazul acum două săptămâni. Era 32 de euro pe megawatt/oră, acum este peste 50. Cineva va plăti deficitul bugetar, care se duce în dobânzi mai mari. Unde va merge? Dobânzi mai mari la finanțare, costuri mai mari. Prețul final e în datorie publică. Mai scumpă, mai mare, mai greu de finanțat și atunci trebuie să prioritizezi.

Topul scumpirilor

În categoria de alimente, cele mai mari creșteri anuale de prețuri au fost la cafea, o scumpire cu 25%, potrivit Institutului Național de Statistică.

De asemenea și pentru fructele proaspete am plătit mai mult cu peste 16%, iar pentru ouă cu peste 14%.

Nu doar pentru alimente plătim mai mult, și o serie de mărfuri nealimentare au continuat să coste mai mult. Energia electrică conduce în acest top, cu o creștere anuală a tarifelor de aproape 57%. Energia termică a fost ceva mai scumpă, cu aproximativ 14%.

În categoria mărfulor de nealimentare mai apar creșteri de prețuri la cărți, ziare și reviste, o scumpire medie cu 10%.

Și o gamă largă de servicii au ajuns să coste mai mult. Este vorba despre servicii administrate, de exemplu, CFR – unde biletele de tren erau mai scumpe în luna februarie cu aproape 25% față de cât erau în februarie 2025.

Și în cazul serviciilor de apă, canal, salubritate se constată o creștere cu peste 17%.

La serviciile de igienă și cosmetică se înregistrează o creștere anuală cu peste 15%.