RAPORT: Majoritatea refugiaților rămân în exil pe termen lung. UNHCR cere soluții urgente

Barham Salih, Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați (UNHCR), a lansat astăzi raportul anual de referință Global Trends al agenției, care arată că strămutarea forțată la nivel global a scăzut pentru prima dată în ultimul deceniu, dar rămâne la un nivel inacceptabil de ridicat.

În 2025, 5,4 milioane de persoane au scăpat de violență și persecuție fugind în alte țări. Totuși, raportul arată că și întoarcerile au crescut: 14,7 milioane de persoane strămutate s-au întors în zonele sau țările de origine în 2025 (4,4 milioane de refugiați și 10,3 milioane de persoane strămutate intern), cu o creștere semnificativă în Afganistan, Sudan și Siria. Întoarcerile refugiaților au fost la al doilea cel mai ridicat nivel de la începutul înregistrărilor, acum 60 de ani, deși multe s-au produs sub presiune și în condiții precare.

Per ansamblu, datele arată că numărul global al refugiaților a scăzut în 2025 cu 3%, ajungând la 41,6 milioane. Într-o evoluție pozitivă, aproape 46.000 de persoane apatride au obținut cetățenia în 24 de țări anul trecut.

Cu 70% dintre refugiați blocați în exil de ani de zile și mulți trăind sub pragul sărăciei, Salih a îndemnat comunitatea internațională să susțină o nouă inițiativă pentru a scoate milioane de oameni din strămutarea pe termen lung și din dependența de ajutor umanitar.

„Pentru prea mulți refugiați, strămutarea începe ca o salvare, dar durează o viață întreagă”, a spus Salih. „Ajutorul umanitar salvează vieți, dar nu este un punct final și nu le permite refugiaților să devină actori activi în controlul propriului viitor. Avem nevoie de o schimbare de paradigmă care să creeze speranță și oportunități pentru cei care fug de război și persecuție”.

Salih a stabilit un obiectiv clar și măsurabil: reducerea cu mai mult de jumătate, în următorul deceniu, a numărului de refugiați aflați în strămutare pe termen lung și dependenți de asistență umanitară, îmbunătățind perspectivele pentru milioane de oameni. Ținta, concentrată pe țările cu venituri mici și medii unde sunt găzduiți majoritatea refugiaților, ar urma să fie atinsă prin extinderea oportunităților de întoarcere, relocare și acordare de vize umanitare, precum și prin trecerea de la ajutor tradițional la autosuficiență.

Inițiativa cere guvernelor, actorilor umanitari și de dezvoltare, sectorului privat și societății civile să își intensifice eforturile pentru a sprijini refugiații, menținând în același timp dreptul la azil și protecție, considerat esențial, mai ales în contextul în care 2026 marchează 75 de ani de la Convenția privind refugiații.

Salih a detaliat pașii necesari pentru atingerea acestui obiectiv ambițios, care vizează creșterea veniturilor proprii ale refugiaților (excluzând ajutorul umanitar) până la nivelul pragului național de sărăcie din țara în care locuiesc.

Întoarcerile voluntare trebuie să fie soluția principală. Rezolvarea câtorva dintre marile conflicte globale ar permite întoarcerea în siguranță și demnitate a milioane de refugiați.

Un alt pilon important este integrarea refugiaților în sistemele naționale – educație, servicii medicale, servicii financiare și piața muncii – pentru a le permite să își genereze venituri și să contribuie la economiile locale și naționale. Acest lucru necesită investiții semnificative din partea mai multor parteneri, pentru a sprijini țările deja suprasolicitate care găzduiesc refugiați.

În final, Salih a subliniat că sunt necesare mai multe soluții de relocare în străinătate, cum ar fi reinstalarea cazurilor celor mai vulnerabile, reunificarea familiilor și oferirea de permise de muncă și burse. Diferența dintre nevoi și locurile disponibile este uriașă și în creștere. În 2025, sosirile prin programe de relocare sau sponsorizare au scăzut cu mai mult de jumătate, ajungând la 81.800.

„Azilul și protecția salvează vieți și nu sunt negociabile, dar nu putem accepta un viitor în care milioane de refugiați rămân blocați ani sau decenii fără perspective reale de a-și reconstrui viața”, a spus Salih. „Avem acum un obiectiv ambițios, realizabil și măsurabil pentru a promova autonomia și a transforma vieți în bine. UNHCR va mobiliza eforturi în întreaga societate pentru a răspunde acestei provocări și pentru a crea căi de ieșire din lunga stagnare a strămutării prelungite pentru milioane de oameni”.

Raportul Global Trends arată că peste 70% dintre refugiați și alte persoane care au nevoie de protecție internațională provin din Afganistan, Sudanul de Sud, Sudan, Siria, Ucraina și Venezuela. Principalele țări gazdă în 2025 au fost: Columbia (2,8 milioane), Germania (2,7 milioane), Turcia (2,4 milioane), Uganda (1,9 milioane), Iran (1,7 milioane), Ciad (1,5 milioane) și Pakistan (1,3 milioane).

În total, datele Centrului de Monitorizare a Strămutării Interne estimează că 68,6 milioane de persoane erau strămutate intern din cauza conflictelor sau violenței la finalul lui 2025, o scădere de 7% față de anul precedent; Sudanul a rămas cea mai mare criză globală, cu 9,1 milioane de persoane strămutate intern. Războiul din Orientul Mijlociu, care a început în februarie 2026, a dus la aproximativ 1 milion de persoane strămutate intern în Liban până la mijlocul lui mai 2026 și 3,2 milioane de persoane strămutate temporar în Iran până la sfârșitul lui martie 2026.

Se estimează că 4,5 milioane de persoane apatride erau înregistrate la nivel global la finalul lui 2025, cu 3% mai mult decât în anul precedent.