Raluca Turcan: Sunt lucruri ciudate. Infractorii au folosit dinamită şi au sustras câteva piese

Fostul ministru al Culturii Raluca Turcan a declarat că sunt „lucruri ciudate” în cazul furtului pieselor din tezaurul dacic, menţionând că atenţia merită îndreptată spre faptul că infractorii au folosit dinamită, că au sustras doar câteva bunuri de tezaur şi că există o suspiciune legată faptul că acest jaf s-a întâmplat în ultima zi a expoziţiei.

„În primul rând vorbim despre un furt şi sper şi aştept ca autorităţile olandeze, împreună cu Interpolul să coopereze la modul real, să prezinte informaţii şi să ne ofere o perspectivă când bunurile de tezaur ale României vor fi aduse în ţară, vor fi recuperate, în urma unui furt. Sunt câteva lucruri ciudate în acest furt şi cred că atenţia merită îndreptată şi spre faptul că infractorii au folosit dinamită, că au sustras doar câteva bunuri de tezaur şi, în acelaşi timp, că există în continuare o suspiciune de ce acest jaf s-a întâmplat în ultima zi a expoziţiei”, a precizat Turcan duminică, la Parlament.

Fostul ministru al Culturii Raluca Turcan a declarat că orice export temporar de bunuri culturale pentru expoziţii în străiînătate se face doar cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor. Turcan consideră că Olanda are datoria să identifice hoţii şi să redea României piesele de tezaur furate.

”Vorbim despre un furt, ca atare Olanda are datoria să identifice hoţii şi să redea României piesele de tezaur furate. Sunt absolut convinsă că la nivelul cooperării poliţieneşti există o mobilizare maximă pentru prinderea hoţilor. Exponatele au ajuns la muzeul din Olanda în baza unui proiect iniţiat de Muzeul Naţional de Istorie a României, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor. Expoziţia este parte a unui efort amplu de diplomaţie culturală, derulat de muzee româneşti, care a început cu ani în urmă prin expoziţia de la Madrid (2021), urmată de cea de la Roma (2024)”, a declarat Raluca Turcan.

Ea a subliniat că pregătirea a implicat un efort semnificativ din partea a 18 muzee din România şi a Muzeului Drents (pentru Olanda), unul din cele mai vechi şi prestigioase muzee din Europa.

”Muzeul Drents a avut obligaţia contractuală de a asigura măsuri speciale de securitate, care au fost implementate conform standardelor internaţionale în domeniu. Fac precizarea că Ministerul Culturii nu decide cu privire la conţinutul colecţiilor prezentate în expoziţii. Orice aprobare de export temporar de bunuri culturale (expoziţii în străînătate) se face doar cu avizul specialiştilor din Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor”, a spus Turcan.

„Observ că acum apar tot felul de discuţii cu privire la oportunitatea realizării de expoziţii internaţionale cu patrimoniul cultural al României. Au apărut tot felul de experţi în calitatea şi valoarea muzeelor. Cred că lucrul acesta trebuie făcut de profesionişti şi faptul că toţi membrii şi specialiştii Comisiei naţionale a muzeelor şi colecţiilor au aprobat prezenţa României în străinătate cu o componentă importantă a patrimoniului într-un lung şir de elemente culturale pe care România le-a desfăşurat în străinătate, cum ar fi expoziţii la Madrid şi Roma, unde au fost artefacte de două ori mai multe decât în Olanda, ar trebui să reprezinte un simbol sau un motiv de mândrie, faptul că România este prezentă cu expoziţii la nivel internaţional este cel mai eficient instrument de diplomaţie culturală, face parte din dialogul cultural al României cu alte ţări. În acelaşi timp, de aceste expoziţii limitate nu se bucură locuitorii unei localităţi unde se află un muzeu în care se desfăşoară o expoziţie, acolo vin românii din diaspora, participă elita culturală, autorităţii internaţionale, toate lucrurile acestea ajută în România şi cred că faptul că se pune semnul întrebării asupra oportunităţii expoziţiilor internaţionale a trebuit să ne dea foarte multe gândit”, a adăugat Turcan.

Ea a mai spus că şi în România sunt expoziţii internaţionale care sunt bine păzite.

„Vorbim de un furt. Au existat furturi şi la alte muzee internaţionale, nu este o situaţie fără precedent şi nu ar trebui să blocheze o iniţiativă corectă şi sănătoasă a României de a realiza expoziţii”, a mai spus Raluca Turcan.

Fostul ministru afirmă că astfel de proiecte sunt frecvente în spaţiul cultural european, România fiind, de asemenea, beneficiara unor expoziţii de o valoare excepţională aduse de instituţii culturale din străinătate, ultimul exemplu fiind expoziţia “Luminile lui Caravaggio”, încă în desfăşurare la Muzeul de Artă din Timişoara.

Raluca Turcan, ministrul Culturii de la momentul deschiderii expoziţiei „Dacia! Regatul aurului şi argintului”, găzduită din iulie 2024 de Muzeul Drents, din Olanda, spunea la cel moment că a fost o plăcere să se afle în Drenthe, „regiune a Olandei despre care Vincent van Gogh spunea că e atât de frumoasă încât îl copleşeşte”. Turcan aprecia „generozitatea” cu care şi-a deschis porţile unul dintre „cele mai vechi şi mai prestigioase muzee olandeze, Drents Museum, din oraşul Assen şi lăuda organizarea expoziţiei într-o perioadă „foarte scurtă de timp, în şapte luni, neobişnuit pentru expoziţiile internaţionale cu bunuri de o asemenea valoare”.

„M-am aflat ieri într-unul dintre cele mai vechi şi mai prestigioase muzee olandeze, Drents Museum, din oraşul Assen, care şi-a deschis porţile, cu generozitate, pentru un extraordinar tezaur românesc –  expoziţia „Dacia! Rijk van goud en zilver” / „Dacia! Regatul aurului şi argintului”. Este un eveniment de înaltă ţinută, prin care comori arheologice româneşti de origine geto-dacică ajung să fie cunoscute publicului olandez”, scria, în 10 iulie 2024, pe pagina sa de Facebook, ministrul Culturii de la acea vreme, Raluca Turcan.

Ea îi mulţumea pentru invitaţie şi în special pentru organizarea acestei expoziţii directorului Muzeului Drents, Harry Tupan, şi directorului Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberländer-Târnoveanu, precum şi echipelor lor.

„Dacia a fost într-adevăr un regat al aurului şi argintului, lăsându-ne o moştenire culturală impresionantă, pe care România e dornică să o împărtăşească Europei şi lumii. Salut prin urmare această frumoasă dovadă a dialogului intercultural dintre România şi Ţările de Jos prin intermediul artei antice de pe teritoriul ţării noastre. Ca ministru al Culturii, vreau să felicit din inimă Muzeul Naţional de Istorie a României şi Muzeul Drents pentru colaborarea în realizarea acestui act cultural! Meritul colaborării este cu atât mai mare cu cât expoziţia a fost realizată într-o perioadă foarte scurtă de timp, în şapte luni, ceea ce e neobişnuit pentru organizarea expoziţiilor internaţionale cu bunuri de o asemenea valoare. Când două muzee se bazează însă pe încredere şi profesionalism, câştigă cultura şi publicul iubitor de cultură”, afirma Raluca Turcan într-o postare pe pagina sa de Facebook, din 10 iulie 2024.

CITEȘTE ȘI: Piese dacice furate de la Muzeul Drents. Poliţia olandeză a dat publicităţii imagini de pe camerele de supraveghere

Coiful de aur de la Coţofeneşti, datat în secolele V-IV î.Hr., precum şi trei brăţări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua parte a secolului I î.Hr., unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul naţional al României, au fost furate în urma unui „incident deosebit de grav”, a anunţat Ministerul Culturii.

Potrivit informaţiilor furnizate de conducerea Muzeului Drents şi autorităţile olandeze, spargerea a fost realizată prin utilizarea unui exploziv pe singurul zid exterior al clădirii.

Toate piesele furate fuseseră asigurate în conformitate cu legislaţia românească şi standardele internaţionale privind organizarea expoziţiilor.

Parchetul General a informat, sâmbătă, că a fost întocmit un dosar penal, din oficiu, în cazul sustragerii pieselor din tezaurul dacic expuse la Muzeul Drents din Regatul Ţărilor de Jos.