Radu Miruță respinge bugete „construite pe date nerealiste” la companii din Transporturi. TAROM, CFR și CNAIR, vizate

Radu Miruță a anunțat că a respins sau a întors la refacere mai multe bugete ale companiilor din subordinea Ministerului Transporturilor, pe motiv că acestea ar fi fost construite pe pierderi, venituri incerte sau date nerealiste. Printre companiile vizate se numără CFR Infrastructură, CFR Călători, TAROM și CNAIR.

Oficialul a vorbit și despre situația de securitate din Portul Constanța, pe care o consideră „gravă”, dar și despre proiectele de autostradă finanțate prin programul SAFE, respingând afirmațiile potrivit cărora banii ar merge către firme din Ucraina.

Bugete respinse la CFR: „Venituri evident incerte”

Radu Miruță a declarat că, în cazul CFR Infrastructură, prima propunere de buget prevedea o pierdere majoră, motiv pentru care a fost respinsă. După discuții cu reprezentanții companiei, aceștia au revenit cu o variantă în care pierderea a fost redusă semnificativ, iar bugetul a fost aprobat.

Situația a fost diferită la CFR Călători, unde, potrivit lui Miruță, în buget ar fi fost trecute venituri care nu puteau fi considerate sigure.

„Au venit cu un buget în care trecuseră ca venituri certe niște venituri evident incerte. Era o abordare artificială doar pentru a se închide bugetul”, a spus Radu Miruță.

El a precizat că a cerut refacerea documentului și trecerea acelor sume la zona de provizionare, nu la venituri certe.

TAROM, buget întors din cauza estimărilor privind pasagerii și combustibilul

Radu Miruță a criticat dur și bugetul propus de TAROM, despre care spune că a fost construit pe date nerealiste.

„Prefăcându-ne că aprobăm acel buget, nu era decât o iresponsabilitate, cu o consecință evidentă: ca la final de an să observăm pierderile”, a declarat acesta.

Potrivit lui Miruță, TAROM și-ar fi construit bugetul pe un grad de încărcare a aeronavelor de 79%, deși, la jumătatea anului, nivelul real ar fi de 66%. Oficialul a comparat situația și cu anul trecut, când, în aceeași perioadă, gradul de încărcare era de 72%.

„Ar însemna ca pentru cealaltă jumătate de an rămasă să fie toate aeronavele pline, probabil și suprapline, ca să mai ajungă la acel procent, ceea ce este imposibil de considerat că este valid”, a spus Radu Miruță.

El a vorbit și despre costurile cu combustibilul, susținând că în buget fusese trecut un preț de 950 de dolari pe tonă, în timp ce prețul real verificat ar fi fost de 1.400 de dolari pe tonă.

„Dacă tu plătești real 1.400, dar în buget ai trecut cheltuieli doar pentru 950, diferența este pierdere”, a spus ministrul.

Radu Miruță a precizat că a cerut refacerea bugetului TAROM pe baze realiste și a avertizat că nu va aproba documente care nu au o logică între veniturile estimate și cheltuielile asumate.

„Până nu vor veni cu cifre care să dovedească o coerență logică între ceea ce scriu acolo și ceea ce cheltuiesc, eu nu voi aproba așa ceva”, a spus acesta.

CNAIR a cerut peste 500 de angajări. Miruță: „Nu și cei 126 de la birourile cu aer condiționat din București”

Un alt buget întors la refacere este cel al CNAIR. Radu Miruță a spus că instituția a venit cu o propunere care prevedea peste 500 de angajări.

Oficialul a precizat că a aprobat posturile cerute în teritoriu, acolo unde este nevoie de personal pentru proiectele de infrastructură, dar a respins angajarea a 126 de persoane la birourile din București.

„Înțeleg că este nevoie de oameni care să fie văzuți că lucrează la infrastructura rutieră din țară, însă din acești 500 și ceva de angajați, 126 erau la biroul din București, în condițiile în care explicația era că e nevoie în țară”, a declarat Radu Miruță.

El a adăugat că nu exclude nevoia de personal, dar cere justificări clare pentru fiecare angajare.

„Am aprobat angajarea tuturor celor care au fost ceruți în țară, dar nu și a celor 126 de la birourile cu aer condiționat din București”, a spus Miruță.

Portul Constanța, sub lupă: „Situația de securitate este gravă”

Radu Miruță a vorbit și despre Portul Constanța, unde spune că situația de securitate este gravă. El a anunțat că a cerut Consiliului de Administrație și conducerii portului să prezinte, în 15 zile, un plan care să fie implementat de urgență în trei luni, cel puțin pentru punctele critice de la intrarea dinspre mare.

„Sper, având în vedere importanța atât de mare a acestui port, să reușească și să înțeleagă toate instituțiile responsabile că nu este de joacă”, a spus Miruță.

Oficialul a susținut că a verificat și situația transporturilor care pleacă din port pe autostradă. Potrivit acestuia, într-o singură lună au fost înregistrate 15.000 de treceri peste limita legală de greutate, doar pe un sens.

Proiectele SAFE și acuzațiile privind firmele ucrainene

Radu Miruță a respins și informațiile potrivit cărora banii din programul SAFE, destinați unor proiecte de autostradă, ar merge către firme din Ucraina.

El a explicat că sunt nouă tronsoane de autostradă finanțate prin acest program, iar șase aveau contracte semnate la data de 30 mai. Alte trei se aflau în proceduri la CNSC, iar două dintre acestea ar fi fost rezolvate între timp.

„Am auzit situația că banii din SAFE nu doar că la apărare merg spre nu știu ce țări, ci și la transporturi se duc spre firme din Ucraina. Este o minciună și este o intoxicare”, a spus Radu Miruță.

Potrivit acestuia, din cele nouă contracte, șapte au fost câștigate de companii românești, unul de o firmă spaniolă și unul de o firmă italiană.

Radu Miruță a precizat că, în cazul a trei tronsoane câștigate de o firmă românească din Bistrița, ar exista un acord de subcontractare pentru o parte din lucrări cu o firmă din Ucraina, dar contractul principal a fost încheiat de minister cu firma românească.

„Ministerul a încheiat contract cu firmă din România”, a subliniat Miruță.