Putin vorbește tot mai des despre sfârșitul războiului, dar pacea rămâne departe. Presiunile care apasă asupra Kremlinului

Vladimir Putin vorbește tot mai des despre apropierea sfârșitului războiului din Ucraina, însă în spatele acestui mesaj aparent optimist se află presiuni militare, economice și politice tot mai mari.

Potrivit unei analize publicate de The Guardian și citate de Ziare.com, Kremlinul încearcă să transmită imaginea unei Rusii deschise negocierilor. Realitatea de pe front arată însă că pacea este încă departe.

În ultimele 24 de ore, oficiali ruși au reluat ideea că războiul intră într-o „fază finală”, fără ca Moscova să renunțe la condițiile sale majore: controlul asupra teritoriilor ocupate și retragerea Ucrainei din estul țării.

Unul dintre motivele pentru care Rusia își schimbă tonul pare să fie situația de pe front. Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, citat de The Guardian, Rusia a pierdut în aprilie peste 115 kilometri pătrați de teritoriu ucrainean, prima pierdere netă de teren din august 2024.

În paralel, Ucraina a recucerit zone în regiunea Zaporojie și a continuat loviturile asupra infrastructurii energetice rusești. Analiștii spun că ofensiva rusă încetinește, iar costurile umane devin tot mai mari.

Estimările ucrainene arată că armata rusă pierde aproximativ 35.000 de soldați pe lună, în timp ce ritmul recrutărilor a coborât la aproximativ 24.000-30.000 de oameni lunar. Kremlinul evită însă o nouă mobilizare generală, după reacțiile sociale puternice din 2022.

Presiunea economică începe și ea să se vadă. Expertul Serghei Vakulenko, de la Carnegie Foundation, susține că exporturile rusești de petrol au scăzut de la aproximativ 5,2 milioane de barili pe zi la circa 3,5 milioane.

Ucraina a atacat în ultimele luni terminale petroliere, rafinării și infrastructură energetică aflate chiar și la peste 2.000 de kilometri de linia frontului. În același timp, Moscova continuă să cheltuie sume uriașe pentru război. Datele oficiale arată că Rusia direcționează acum aproape 40% din bugetul federal către apărare și securitate.

Între timp, Ucraina s-a transformat într-o putere regională în domeniul dronelor și al tehnologiei militare. Potrivit The Guardian, sistemul ucrainean Sting ar fi doborât aproximativ 33.000 de drone rusești într-o singură lună.

Kievul produce masiv drone de atac și interceptoare, iar aceste tehnologii încep să fie cumpărate inclusiv de state din Orientul Mijlociu. Războiul din Ucraina nu mai este doar o confruntare clasică de front, ci și un război tehnologic care schimbă modul în care armatele lumii privesc conflictele viitorului.

Cu toate acestea, o pace reală pare încă departe. Kremlinul continuă să ceară cedări teritoriale din partea Ucrainei, în timp ce Kievul refuză să accepte pierderi definitive de teritoriu.

În plus, atenția Statelor Unite este împărțită acum între Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu, iar analiștii spun că Vladimir Putin încearcă să profite de acest context pentru a relansa discuțiile diplomatice în condiții favorabile Moscovei.

Pentru Europa și pentru România, războiul rămâne o problemă directă: de la securitatea regională și investițiile în apărare până la prețurile energiei și stabilitatea economică.

Mesajul transmis de experți este clar: deși Kremlinul vorbește tot mai des despre sfârșitul războiului, pacea adevărată nu pare încă aproape.