PSD, PNL, USR, UDMR au semnat un acord pentru adoptarea noii legi a salarizării în sectorul public

E acord politic pe noua lege a salarizării bugetarilor, iar ministrul Muncii dă asigurări că niciun venit net din sistemul public nu va scădea. Proiectul ar urma să intre integral în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar anvelopa pentru creşteri este de 8 miliarde de lei. Sindicatele avertizează însă că impactul real nu poate fi calculat până când fiecare angajat nu va fi reîncadrat pe noua grilă.

Partidele din fosta coaliţie de guvernare – PSD, PNL, USR şi UDMR – au semnat un acord, în urma unui proces de mediere coordonat de Administraţia Prezidenţială, prin care îşi asumă adoptarea noii legi a salarizării până la finalul actualei sesiuni parlamentare.

Ministrul Muncii spune că reforma se bazează pe trei principii de bază.

Dragoş Pislaru, ministru interimar al Muncii: Nu vom avea nicio scădere salarială ca efect al aplicării legii. E vorba de acest principiu de disciplină bugetară şi sustenabilitate, adică atât cât ne permitem, atât putem să facem.Şi, evident, aplicarea integrală, anume că legea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2027, fără etapizări, derogări, cu toate categoriile în acelaşi timp.

Noua lege va crea, practic, trei situații. Angajați care câștigă deja peste noua grilă și ale căror venituri vor rămâne pe loc. Angajați aliniați cu noua grilă, care ar putea primi doar indexări limitate, de pildă cu inflația. Și angajați plătiți sub noua grilă, care ar urma să primească majorări mai mari.

Dumitru Costin, preşedintele Blocului National Sindical: România ar trebui să aibă, pentru intrarea în vigoare a acestei legi, o rezervă financiară care să acopere eventualul impact de creştere salarială. Nu vă pot spune în momentul de faţă, până nu se face o analiză atentă pe fiecare familie ocupaţională, care va fi impactul real, cine va avea de câştigat, cine va avea de pierdut.

Riscul este ca, pentru anumite categorii, creşterea salariului de bază să fie anulată de reducerea sporurilor, avertizează analiştii.

Alexandru Bodislav, analist economic: Încadrarea devine mai mare, dar volumul de sporuri scade undeva la treizeci la sută maxim din cât încasează. E posibil ca cei care au o vechime peste douăzeci de ani, per total, să piardă o valoare de vreo 5% din salariu, la calculul actual. Depinde foarte mult cum arată forma finală a legii.

Noua lege a salarizării este unul dintre jaloanele asumate de România prin PNRR, de care depinde accesarea a peste 700 de milioane de euro.

Comunicatul administraţiei prezidenţiale:

În urma unui proces de mediere desfășurat sub coordonarea Administrației Prezidențiale, Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea Democrată Maghiară din România au semnat un acord prin care se angajează să adopte noua lege a salarizării în sectorul public până la sfârșitul prezentei sesiuni parlamentare.

Noua lege a salarizării constituie o etapă esențială din Planul Național de Redresare și Reziliență, având ca termen de îndeplinire data de 1 iulie 2026.

Niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total ca efect al aplicării noii legi, iar cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în anul 2027 nu vor depăși cheltuielile din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei. Potrivit acordului, aplicarea noii legi nu va pune România în situația de a-și încălca obiectivele fiscale asumate pe termen scurt, mediu și lung.

Noua lege a salarizării va intra în vigoare în totalitate la data de 1 ianuarie 2027, fără aplicare eșalonată, și nu va mai fi modificată ulterior prin intervenții speciale.

Acordul care stă la baza angajamentului politic de a adopta noua legislație a fost semnat de către Sorin Grindeanu – președintele PSD, Ilie Bolojan – președintele PNL, Dominic Fritz – președintele USR, și Kelemen Hunor – președintele UDMR.

În baza prezentului acord, Ministerul Muncii va publica proiectul de lege și va organiza consultări cu toate categoriile vizate de lege.