Propunerea privind abrogarea legislaţiei împotriva extremismului a fost respinsă în Senat

Senatul a respins, miercuri, în plen, în calitate de primă cameră legislativă sesizată, proiectul de lege prin care se propune abrogarea legislaţiei împotriva extremismului. S-au înregistrat 16 voturi “pentru” şi 66 “împotrivă” şi 19 abţineri.

Propunerea legislativă privind legitimitatea apărării intereselor naţionale ale României, semnată de 42 de parlamentari S.O.S. România, PACE – Întâi România, POT, AUR şi neafiliaţi, viza, potrivit iniţiatorilor, “stabilirea unui cadru juridic privind exercitarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale în scopul promovării şi apărării intereselor naţionale ale României, cu respectarea Constituţiei României şi a tratatelor internaţionale la care România este parte”.

Parlamentul ar fi urmat să instituie un mecanism de evaluare periodică a legislaţiei care reglementează limitele exercitării libertăţilor fundamentale, în conformitate cu Constituţia, prin respectarea principiului proporţionalităţii şi a cerinţelor de claritate şi previzibilitate a normelor juridice, potrivit proiectului de lege respins de Senat.

Interesele naţionale sunt definite în proiect drept “ansamblul valorilor, obiectivelor şi priorităţilor care asigură suveranitatea, unitatea, integritatea teritorială, identitatea constituţională, securitatea şi dezvoltarea statului român”.

Totodată, conform propunerii iniţiatorilor, “exprimarea opiniilor, ideilor şi informaţiilor privind interesele naţionale constituie o formă legitimă de exercitare a libertăţii de exprimare”. Folosirea libertăţii de conştiinţă, exprimare, informare, asociere – întru apărarea intereselor identităţii româneşti este recunoscută ca fundamental legitimă şi nu poate fi restricţionată pe nicio cale, prevede proiectul.

Pentru atingerea acestor obiective, proiectul stipula abrogarea OUG 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de infracţiuni contra păcii şi omenirii, precum şi a legilor 107/2006, 217/2015, 157/2018 şi 241/2025, care modifică şi completează această ordonanţă.

Conform iniţiatorilor, actele normative vizate “încalcă flagrant” mai multe articole din Constituţie, “anulându-le legitimitatea”, “stânjenind apărarea intereselor naţionale, provocând blocarea anticorpilor identitari, deci corodând suveranitatea României”.

“În plan istoric, reprezintă o trădare a strădaniilor înaintaşilor noştri, care au întărit ţara, faţă de orice tip de acţiuni păgubitoare (…); în planul echităţii, reprezintă o favorizare selectivă pe criterii etnice, încălcând principiile de nediscriminare între cetăţenii de orice etnie, asumate constituţional. În plan justiţiar, prin formulări imprecise, oferă aparatului administrativ şi juridic posibilităţi de interpretare arbitrară/imprevizibilă/abuzivă/tendenţioasă; în plan logic, reprezintă o circularitate absurdă, căci protejarea exclusivă a intereselor unei alte etnii, denotă prin aceste legi un exces de influenţă/putere a acesteia, exces a cărui denunţare poate fi incriminată pe baza lor”, mai prevede propunerea legislativă respinsă.

Iniţiatorii solicită ca “restrângerea exerciţiului drepturilor şi libertăţilor fundamentale să se poată realiza numai în condiţiile art. 53 din Constituţie”, iar autorităţile publice să fie obligate să interpreteze şi să aplice legislaţia în sensul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

“România trebuie să fie un stat în care cetăţenii pot vorbi liber despre viitorul naţiunii lor, despre priorităţile strategice ale statului şi despre modul în care îşi văd apărate interesele colective fără teamă, fără ambiguitate juridică şi fără presiuni ideologice”, se arată în expunerea de motive a proiectului semnată de senatorul neafiliat Dumitru Manea.

Propunerea legislativă privind legitimitatea apărării intereselor naţionale ale României va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz. Preluare Agerpres.