Proiecții: Populiștii “anti-europeni”, în top 3, inclusiv în România, după europarlamentare. Parteneriatele internaționale pentru apărarea valorilor europene, sub semnul întrebării

Grupuri politice din Parlamentul European în actuala componență. Sursa: www.europarl.europa.eu
24 ianuarie 2024, 13:14 (actualizat 24 ianuarie 2024, 17:27)

Franța, Polonia și Austria se numără printre cele 9 țări în care partidele radicale, de extremă dreapta, ar putea încheia alegerile europarlamentare pe primul loc. Partidele eurosceptice populiste, anti-europenii, se vor situa cel mai probabil pe locul 2 sau pe 3 în Bulgaria, Estonia, Finlanda, Germania, Letonia, Portugalia, România, Spania si Suedia, se arată într-un raport privind proiecțiile de vot, destinat Consiliului European pentru Relații Externe ECFR.

Partidele populiste „anti-europene” se îndreaptă spre rezultate mari la alegerile europene din iunie, care ar putea schimba drastic echilibrul Parlamentului spre dreapta și ar putea pune în pericol pilonii cheie ai agendei UE, sugerează raportul analizat de The Guardian.

Studiile din toate cele 27 de state membre ale UE, combinate cu modelarea modului în care partidele naționale s-au comportat la alegerile parlamentare europene anterioare, arată că partidele de dreapta radicală sunt pe cale să ajungă pe primul loc în 9 țări, inclusiv în Austria, Franța și Polonia.

Proiecțiile de vot pentru europarlamentare, un apel de trezire pentru politicienii din Europa

Analiza ar trebui „să servească drept un semnal de alarmă pentru factorii de decizie politică europeni cu privire la ce este în joc” în alegeri, au declarat politologii Simon Hix și Kevin Cunningham, coautori ai raportului destinat Consiliului European pentru Relații Externe.

Potrivit cercetătorilor, implicațiile vor fi de amploare. Astfel, următorul Parlament European ar putea bloca legile privind acordul ecologic și ar putea adopta o linie mai dură cu privire la alte domenii ale suveranității UE, precum migrația, extinderea și sprijinul pentru Ucraina.

De asemenea, dezbaterile interne ar putea fi afectate, subliniază cercetătorii, care argumentează că se consolidează „axa crescândă a guvernelor ce încearcă să limiteze influența UE din interior”: Ungaria, Italia, Slovacia, Suedia și, dacă formațiunea PVV al lui Geert Wilders va forma unui nou guvern, Țările de Jos.

Parteneriatele internaționale și valorile europene

Posibila întoarcere a lui Donald Trump în SUA și o coaliție de dreapta, orientată spre interior, în Parlamentul European ar putea duce la respingerea „interdependenței strategice și (…) a parteneriatelor internaționale în apărarea intereselor și valorilor europene”, au avertizat cercetătorii.

Proiecțiile arată că principalele grupuri politice din Parlament – Partidul Popular European de centru-dreapta (PPE), Socialiștii și Democrații de centru-stânga (S&D), Renew Europe (RE) și Verzii (G/EFA) – vor pierde toate europarlamentari.

Grupul de stânga mai radical și în special dreapta populistă, inclusiv Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) și Identitate și Democrație (ID) urmează să devină principalii învingători, cu o posibilitate reală de a intra într-o coaliție majoritară, pentru prima dată.

Deși PPE pare să rămână cel mai mare grup, să-și păstreze puterea de stabilire a agendei și să determine alegerea următorului președinte al Comisiei, raportul susține că populiștii, în special din dreapta radicală, vor avea de spus un cuvânt mai puternic decât oricând.

Vocile lor vor avea cea mai mare greutate în mai multe state membre fondatoare, sugerează sondajul.

Frații Italiei ai Giorgiei Meloni ar urma să-și mărească numărul de europarlamentari la 27, iar partidul lui Marine Le Pen este pe cale să câștige un record de 25 de locuri.

În Austria, Partidul Libertății (FPÖ) urmează să-și dubleze numărul total de deputați europeni la 6, în timp ce în Germania, Alternative für Deutschland (AfD) de extremă dreapta aproape că își dublează reprezentarea în Parlamentul cu 705 de locuri, la 19.

Partidele eurosceptice populiste se vor situa probabil pe primul loc în Austria, Belgia, Republica Cehă, Franța, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia și Slovacia, iar pe locul al doilea sau al treilea în Bulgaria, Estonia, Finlanda, Germania, Letonia, Portugalia, România, Spania si Suedia, se arată în raportul destinat Consiliului European pentru Relații Externe ECFR.

CITEȘTE și Eurobarometru: Şapte din zece români consideră că apartenenţa la UE aduce beneficii României. Trei sferturi spun că vor vota la europarlamentare. Uniunea Europeană are imagine pozitivă în rândul a 45% dintre cetăţenii săi

Ca urmare, grupul de extremă-dreapta este proiectat să mai câștige aproximativ 40 de locuri, până la un total de 98, devenind astfel a treia forță politică și deschizând posibilitatea unei coaliții de „dreapta populistă” (PPE, ECR, și ID) cu 49% din europarlamentari în noul Parlament, se mai arată în document.

Autorii raportului au remarcat că rolul partidului Fidesz din Ungaria poate fi critic. În prezent neafiliat, partidul lui Viktor Orban va câștiga 14 mandate și ar putea, prin aderarea la Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, să îl consolideze ca al treilea grup ca mărime. Astfel, ECR și Identitate și Democrație ar avea împreună aproape 25% din deputați în Parlament, mai mult decât PPE și S&D.

Între timp, „super-coaliția” existentă a partidelor principale (PPE, S&D și RE), se estimează că va scădea de la 60% din europarlamentari la 54%.

Autorii raportului avertizează că implicațiile cele mai mari ale geometriei modificate a Parlamentului ar fi în politica de mediu, dar ar afecta și alianța centristă și de centru-stânga care a promovat măsurile privind statul de drept, inclusiv reținerea la sursă a plăților bugetare pentru Ungaria și Polonia.

Autorii studiului au cerut factorilor de decizie să examineze tendințele care conduc modelele actuale de vot în Europa și să dezvolte narațiuni clare, care să abordeze necesitatea unei Europe globale, într-un climat geopolitic din ce în ce mai încordat și periculos.

„Alegerile din iunie, pentru cei care doresc să vadă o Europă mai globală, ar trebui să se refere la protejarea și consolidarea poziției UE”, a declarat Simon Hix, specialist în politică comparată la Institutul Universitar European din Florența.

„Campaniile ar trebui să ofere cetățenilor motive de optimism. Ar trebui să le vorbească despre beneficiile multilateralismului. Și ar trebui să clarifice, cu privire la problemele cheie legate de democrație și de statul de drept, că ei, și nu cei de la periferia politicii, sunt cel mai bine plasați pentru a proteja drepturile fundamentale europene.”

AUR și-a lansat candidații la europarlamentare în fața a mii de susținători, la Alba Iulia

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite