Proiecte pentru reabilitarea pasajelor Lujerului şi Bucur Obor şi a podului Băneasa, aprobate de Consiliul General al Capitalei

Consilierii generali ai Capitalei au aprobat, în şedinţa de joi, trei proiecte de hotărâre care vizează reabilitarea pasajului Lujerului, a pasajului Bucur Obor şi a podului Băneasa, potrivit Agerpres.

Măsurile sunt propuse după ce, în 2023, Administraţia Străzilor a comandat elaborarea unor expertize tehnice pentru podurile şi pasajele ale căror expertize nu mai erau în perioada de valabilitate. Rezultatele au evidenţiat faptul că trei dintre construcţii se află în stare nesatisfăcătoare, respectiv clasa tehnică V, fapt ce necesită intervenţii “rapide”, reiese dintr-o notă justificativă care însoţeşte proiectele de hotărâre. Cele trei construcţii aflate în clasa tehnică V sunt podul Băneasa şi pasajele Lujerului şi Bucur Obor.

În ce priveşte pasajul Lujerului, valoarea totală a investiţiei este de 392 de milioane de lei (inclusiv TVA), iar durata estimată de implementare este de trei ani. Conform referatului de aprobare, pasajul a fost construit în 1987 şi face legătura între şoseaua Virtuţii şi strada Braşov cu două benzi pe sens şi două linii de tramvai, asigurând traversarea bulevardului Iuliu Maniu. Principalele deficienţe constatate cu ocazia evaluării stării tehnice sunt: pereţi centrali şi laterali degradaţi cu beton exfoliat, armături aparente şi corodate, hidroizolaţia degradată pe zone extinse, infiltraţii prin elevaţiile zidurilor de sprijin, rosturile şi dispozitivele de acoperire a rosturilor prezintă degradări, reţea de fisuri şi crăpături la fâşiile cu goluri.

Consolidarea pasajului Bucur Obor necesită o investiţie de 222 milioane lei (inclusiv TVA), iar durata estimată de realizare a lucrărilor este de doi ani. Pasajul este poziţionat în zona central-estică a Capitalei, în Sectorul 2, la intersecţia Şos. Ştefan cel Mare – Şos. Mihai Bravu cu Şos. Colentina – Calea Moşilor. Principalele deficienţe identificate cu ocazia evaluării stării tehnice sunt: fâşiile de goluri de la suprastructură prezintă fisuri, armături fără strat de acoperire şi corodate, beton degradat, infiltraţii şi lipsă protecţie anticorozivă, pereţii mulaţi ce intră în componenţa infrastructurii prezintă armături la vedere corodate, beton degradat prin carbonatare, infiltraţii, zidurile de sprijin prezintă degradări.

Reabilitarea podului Băneasa presupune 42 de milioane de lei (inclusiv TVA), iar durata de realizare a investiţiei este estimată la 17 luni. Acesta a fost construit în anul 1936 şi este amplasat pe Şoseaua Bucureşti – Ploieşti (DN1), asigurând traversarea Lacului Herăstrău. Principalele deficienţe identificate sunt: grinzile de beton armat prezintă defecte şi degradări, se constată defecte şi degradări la infrastructura podului, la elementele de rezistenţă care susţin calea podului.

Consilierii generali au aprobat şi proiectul pentru împrejmuirea Cimitirului Pro Patria, aflat pe Şoseaua Olteniţei 9 bis, lângă Cimitirul Bellu, amenajat după planurile arhitectului peisagist R. Lange. Valoarea totală a investiţiei este de 4,3 milioane lei (inclusiv TVA), iar durata estimată pentru proiectare şi lucrări de execuţie este de 16 luni.