Potrivit programului de guvernare, modificarea normei didactice din educaţie se realizează pe următoarele coordonate:
* creşterea numărului de ore de activităţi didactice în învăţământul preuniversitar, minimum până la nivelul valorii medii la nivel european/ OECD;
* creşterea limitării legale a normei didactice în învăţământul universitar, de la 16 la 18 ore convenţionale, pentru a susţine universităţile să se încadreze în bugetul alocat;
* analiza degrevărilor de normă şi acordarea lor, de regulă, din timpul nondidactic al normei;
* analiza numărului efectiv de ore, raportat la numărul normat de ore din cadrul unui post didactic.
„Plata cu ora se va raporta la timpul total de lucru (40 de ore pe săptămână), pentru a se evita situaţia în care o oră la plata cu ora costă mai mult decât o oră din norma didactică”, se arată în program.
Conform sursei citate, bursele trebuie să reflecte „adecvat” suportul pentru condiţii socio-economice dificile şi/sau pentru excelenţă educaţională.
„Bugetul trebuie dimensionat pornindu-se de la nivelul anului 2023, înainte de introducerea prin noua legislaţie (Legea 198/2023) a unor angajamente nesustenabile. Dimensionarea se va face prin raportare la practici europene şi la condiţiile de sustenabilitate pe care şi le permite ţara. Ţinând cont de faptul că bursele nu se impozitează, fondul de burse/bursele care se raportează la salariul minim pe economie se va raporta la valoarea netă a salariului minim”, se arată în document.
Totodată, se au în vedere concentrări educaţionale pentru eficientizare şi creşterea calităţii prin „evitarea fragmentării” – creşterea numărului minim de copii dintr-o clasă (cu excepţii justificabile în zonele de minorităţi şi medii defavorizate), creşterea numărului maxim de copii într-o clasă în condiţiile nedepăşirii unor limite psihopedagogice, creşterea efectivului minim de elevi în unităţile educaţionale cu personalitate juridică (cu excepţii justificabile în zonele de minorităţi şi medii defavorizate).
Programul de guvernare mai prevede şi concentrări academice în învăţământul superior şi în cercetare-dezvoltare-inovare, inclusiv fuziunea sau desfiinţarea unor instituţii deconcentrate, acolo unde acest lucru duce la eficientizări şi la creşterea calităţii.
„Măsuri de eficientizare economico-financiară pot fi rediscutate după depăşirea crizei economico-financiare a ţării”, se mai arată în document.
De asemenea, mai prevede programul, absolvenţii trebuie să se poată integra eficient pe piaţa muncii (nivelul 3 de calificare după clasa a XI-a, respectiv nivelul 4 după absolvirea liceului) şi/sau să-şi continue studiile la nivel postliceal şi/sau universitar.
„Până în 2030 se urmăreşte atingerea ţintei din legislaţie de 15% pentru educaţie din bugetul general pe cheltuieli (pentru tot domeniul educaţiei). Măsurile vor viza în principal creşterea calităţii educaţiei, reducerea abandonului şcolar şi a analfabetismului funcţional prin reforme curriculare – planuri-cadru actualizate şi flexibile, axate pe cele opt competenţe cheie, integrând competenţe digitale şi programe care să promoveze gândirea critică, creativitatea şi adaptarea la meseriile viitorului, de evaluare (ex. standarde de evaluare/testare şi examene naţionale/standardizate), inclusiv reforma infrastructurii educaţionale (cu un accent pe reforma învăţământului rural), care implică şi dezvoltarea de laboratoare pentru educaţia prin descoperire şi/sau campusuri duale (aici cu introducerea sistemului de credite transferabile)”, prevede programul de guvernare.
Se propune extinderea şcolilor-pilot pentru inovaţii curriculare şi învăţământ dual şi completarea manualelor cu platforme de e-learning şi alte instrumente interactive.
„Se va urmări consolidarea statutului profesorilor prin susţinerea formării şi dezvoltării profesionale a acestora, intrarea în sistem pe bază de merit, prin salarii competitive şi evaluări bazate pe performanţă (inclusiv, spre exemplu, privind congruenţa dintre notele elevilor în şcoală şi la examenele naţionale)”, se arată în document.
Conform programului de guvernare, sistemul naţional de învăţământ superior trebuie să aibă ca scop formarea de resursă umană înalt calificată care să îşi păstreze şi să îşi dezvolte competenţele prin învăţare pe tot parcursul vieţii.
Totodată, se vor încuraja concentrările academice, care pot duce la eficientizarea costurilor şi la performanţă academică.
„Cercetarea se reorganizează într-un sistem naţional eficient – mai ales în baza evaluării demarate în 2025 – cu finanţare publică crescândă până la 1% din PIB până în 2030. Se promovează concentrări academice, susţinând inovarea tehnologică şi socio-culturală. Se încurajează parteneriatele public-privat pentru transfer tehnologic, crearea unui hub regional de inovare şi atragerea companiilor internaţionale prin facilităţi fiscale. Propunem lansarea de competiţii multianuale pentru cercetători şi alinierea priorităţilor CDI cu temele din programele europene, dar şi cu strategiile naţionale. Etica trebuie să fie un demers transversal în educaţie-cercetare, organizată după bunele practici europene”, mai prevede acelaşi document.
Alte acţiuni au în vedere reorganizarea structurilor teritoriale ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării, în vederea eficientizării, descentralizării şi debirocratizării activităţii de management şcolar, precum şi pentru un nivel de sprijin mai ridicat pentru şcoli, în logica că „politicul se opreşte la poarta şcolii!”.
Se va prioritiza prevenirea abandonului educaţional prin programe ca PNRAS, PNRAU, „Şcoală după şcoală” şi mese sănătoase în şcoli şi se va dezvolta şi susţine programul „Şcoală după şcoală”, prin asigurarea unui cadru legal clar, care să stimuleze şi să încurajeze primăriile şi agenţii economici să investească în activităţi educative complementare, inclusiv pilotarea şi generalizarea programului Şcoală de la 8 la 17.
Educaţia destinată românilor din diaspora şi comunităţilor istorice va fi consolidată prin burse, cursuri LCCR şi simplificarea procesului de recunoaştere a diplomelor.
În programul de guvernare este prevăzută digitalizarea sistemică, inclusiv prin catalogul electronic şi formulare unice de raportare, reducând astfel birocraţia şi volumul de muncă al cadrelor didactice şi cercetătorilor.
„Se va urmări interoperabilitatea bazelor de date privind gestionarea absolvenţilor şi inserţia pe piaţa muncii. Printre alte priorităţi se mai includ digitalizarea completă a fluxurilor administrative, precum şi integrarea tehnologiei în procesul educaţional prin platforme digitale şi conţinut interactiv”, prevede programul de guvernare.
Urmărește-ne pe Google News
