Procurorul general despre schimbul de adrese instituționale, inclusiv cu Min. Justiției, pe tema protocoalelor cu SRI. Lazăr: Am acționat transparent, prin informarea CSM și a ministrului

ACTUALIZARE 15.01 „Este un context în care manipularea opiniei publice este frecvent folosită ca instrument pentru destabilizarea activității procurorilor”, a ținut să sublinieze Augustin Lazăr în debutul declarației de presă.

„Ministerul Public are misiunea de a asigura pe bază de probe aflarea adevărului. Pentru noi, pentru procurori, adevărul este valoarea cea mai de preț. Principiul aflării adevărului face parte din cultura noastră profesională. Ea este înscrisă în articolul 5 din Codul de Procedură Penală și este însușită organic de fiecare magistrat al Ministerului Public. În calitate de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, consider și o chestiune de  onoare și o datorie profesională să clarific toate suspiciunile, toate speculațiile și interpretările false apărute, din păcate abundent, în spațiul public pe această temă„, a adăugat Augustin Lazăr.

Procurorul general a decis astfel să facă public schimbul de adrese cu ministrul Justiției și cu CSM pe tema protocoalelor cu SRI. „Adevărul nu trebuie să supere pe nimeni, adevărul este riguros, este concret, este neinterpretabil. Adevărul este unul singur”, a spus Augustin Lazăr.

„Din această corespondență rezultă cu claritate faptul că Ministerul Public a acționat în permanență astfel: în mod transparent, prin informarea Consiliului Superior al Magistraturii și a ministrului Justiției, în legătură cu toate demersurile inițiate cu referire la protocoale. În mod constant, pentru desecretizarea protocolului din decembrie 2016, primul demers fiind făcut la data de 13 martie 2017 – într-un cadru legal, care a reprezentat un mod instituțional de lucru în România„, a precizat Augustin Lazăr.

„A se vedea în acest sens, protocoalele similare încheiate de Serviciul Român de Informații cu Inspecția judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție și alte instituții ale statului român, prin depunerea tuturor diligențelor în vederea clarificării necesare, fără a primi răspunsuri sau  primindu-le cu întârziere de la instituțiile în cauză”, a adăugat el.

Unele dintre documentele prezentate astăzi chiar au fost declasificate „pentru a vedea cine, cum le mai intepretează”, a arătat Augustin Lazăr. El a acuzat că, pe unele posturi de TV, persoane fără pregătire juridică fac „scenete” și „dramatizări”  pe seama activității Ministerului Public.

Toate protocoalele încheiate cu SRI au fost denunțate de părți, fiind lipsite de efecte, a explicat Lazăr.

Documentele au fost încheiate în cadrul legal, ca mod de lucru instituțional generalizat în România la data încheierii, apoi denunțate prompt și lipsite de efect în contextul suspiciunilor apărute în dezbaterea publică.

„Se poate lucra și fără protocoale. Dar mereu profesioniștii au avut în vedere faptul că, atunci când faci ceva, trebuie să faci pe baza unor proceduri tehnice de specialitate”, a indicat procurorul general.

„Probabil că greșeala a fost că ele au fost secretizate”, este de părere Lazăr.

„Dar dacă ne uităm la ce se refereau unele dintre protocoale, cum este cel din 2016, și avem în vedere că e vorba de siguranța națională, atunci putem înțelege că un document ar trebui să aibă caracter de secret de stat și nu să fie plimbat pe toate site-urile și pe toate posturile de televiziune, în care, dacă ar fi comentat de specialiști în domeniu, am putea spune că-i ceva. Dar se fac niște show-uri care nu fac bine nimănui – nici acestei țări, nici justiției, nici Ministerului Public”, a mai explicat el.

Procurorul general a explicat că s-a decis să prezinte șirul corespondenței pe această temă după „manipularea penibilă” care a apărut în spațiul media.

El a făcut referire și la succesiunea postărilor ministrului Justiției pe rețelele de socializare.

• Pe 9 mai, Tudorel Toader i-a transmis președintelui CSM că Ministerul Justiției nu are atribuția legală de a aanliza și de a emite un punct de vedere referitor la conținutul și la efectele unui protocol încheiat între alte instituții publice. 
  

• În 19 martie 2018, ministrul Tudorel Toader a trimis o adresă către Ministerul Public prin care a cerut să se precizeze dacă și câte protocoale secrete au fost încheiate cu SRI. Ministrul cerea și demararea procedurii de desecretizare. În ziua următoare, Ministerul Public a răspuns și a trimis copii după două protocoale – unul din 2009 și unul din 2016. Potrivit procurorului general, partea specială a primului protocol a devenit caducă, iar restul dispozițiilor și-au încetat efectele după încheierea protocolului din 2016.

• Al doilea protocol a fost denunțat de părțile semnatare, nu a produs efecte, nu a apucat să fie folosit în niciun mod. Acum se desfășoară procedura de declasificare.

• CSM a restituit ulterior două file – 17 și 18 – care au fost lipite, dintr-o eroare. La ministrul Justiției lipsea ultima filă.  Un simplu incident administrativ, explicat și rezolvat atunci, pe loc, a subliniat Augustin Lazăr.

• Pe 3 aprilie 2018, M. Public a comunicat ministrului Justiției faptul că, de la 1 ianuarie 2005, în evidențe au figurat mai multe documente de cooperare instituțională. Acestea au fost enumerate. Adresa a fost rezultatul discuțiilor purtate la CSM. Protocolul din 2016 a fost din nou prezentat în rând cu celelalte protocoale.

• Ministrului i-au fost puse la dispoziție și două protocoale încheiate cu MAI. Documentele erau declasificate și reînregistrate la nesecret.

• Ministrul Justiției a comunicat pe 09.05.2018 către CSM că instituția sa nu are atribuția legală de a analiza și de a emite un punct de vedere referitor la conținutul și efectele unui protocol încheiat între alte instituții publice. „A fost absolut surprinzător când am văzut că sâmbătă era deja un alt punct de vedere care era adaptat noii situații ivite”, a ținut să sublinieze procurorul general.

• Din 20 până în 29 martie, toate protocoalele au fost la dispoziția CSM. Toții membrii Consiliului au fost invitați să studieze protocoalele la biroul de profil, de documente clasificate. Nu au existat avertismente privind încălcarea legii.

• Pe 2 aprilie 2018, a fost trimisă și către CSM evidența tuturor protocoalelor, în care era inclus și cel din 2016.

A survenit OUG 6 din 2016 în urma deciziei CCR 51 din 2016, care reglementa probleme judiciare. Ordonanța modifica legea SRI și reglementa încheierea de protocoale de colaborare. Pe baza acesteia au fost încheiate protocoalele care reglementau modul în care organele judiciare au acces la centrul de supraveghere.

OUG 6/2016 spune că în legea 304/2004 privind organizarea judiciară se modifică, astfel încât semestrial sau ori de câte ori e nevoie, președintele ÎCCJ sau unul din judecătorii anume desemnați verifică supravegherile tehnice realizate de organele de urmărire penală.

Până în acest moment, niciun incident nu a fost făcut public. Dacă exista un incident în urma verificărilor semestriale, ar fi fost adus la cunoștința publică, a subliniat în final procurorul general Augustin Lazăr.

ACTUALIZARE 10.14 Decizia ministrului Tudorel Toader privind evaluarea procurorului general a venit după apariția în spațiul public a mai multor informații legate de protocoalele de colaborare între Parchetul general și SRI semnate în 2016.

Ministrul Justiției: Am observat cum activitatea Ministerului Public s-a îndepărtat de la rolul de garantare a drepturilor și libertăților cetățenilor

Protocolul din 2016, în varianta nesecretă, a fost publicat vineri pe site-ul Parchetului.

Consilierul premierului Viorica Dăncilă, Darius Vâlcov, publicase pe pagina sa de socializare protocolul secretizat.

Atât procurorul general Augustin Lazăr, cât și șeful Serviciului Român de Informații Eduard Helvig au declarat că aceste protocoale aveau ca rol înfăptuirea justiției și permiteau sesizarea unor infracțiuni de la SRI către Parchetul General.

Parchetul General s-a autosesizat şi a deschis un dosar pentru neglijenţă în păstrarea informaţiilor secrete de stat, infracţiune prevăzută de articolul 305 din Codul penal, după apariţia în spaţiul public a protocolului SRI – PÎCCJ semnat în 2016, au declarat, vineri, surse judiciare.

Pe de altă parte, directorul Serviciului Român de Informaţii, Eduard Hellvig, a anunţat, vineri seară, că nu mai este în vigoare niciun protocol care să aibă legătură cu înfăptuirea justiţiei în România.

Hellvig a precizat că, în urma unui audit intern, a decis „denunțarea tuturor protocoalelor care nu sunt impuse de lege sau hotărâri CSAT”.