Lege controversată în Grecia. „Returnarea forțată” a solicitanților de azil respinși și pedepse cu închisoarea pentru șederea ilegală în țară

Grecia a votat o lege controversată care prevede „returnarea forțată” a solicitanților de azil respinși și pedepse cu închisoarea între doi și cinci ani pentru șederea ilegală în țară. Guvernul de la Atena, majoritar conservator, susține că măsura descurajează migrația ilegală, în timp ce ONU și organizațiile pentru drepturile omului avertizează asupra riscurilor privind drepturile fundamentale.

În perioada ianuarie-iulie 2025, peste 27.000 de migranți au ajuns în Grecia, dintre care aproape 9.500 au fost din Africa de Nord, iar circa 6.000 din Orientul Mijlociu, potrivit datelor Ministerului Migrației. În ciuda unei politici stricte de returnări temporare, aplicarea legii va implica detenția administrativă a tuturor celor care nu respectă deciziile de returnare UNHCR

. Criticii estimează că numărul de persoane afectate ar putea crește la peste 15.000 pe an, punând presiune pe centrele de detenție și resursele locale.

Experți în migrație și drept internațional semnalează efectele potențiale ale legii:

· criminalizarea șederii ilegale, indiferent de circumstanțe;

· detenție prelungită pentru migranți care refuză reîntoarcerea voluntară;

· risc de suprasolicitare a sistemului judiciar și a centrelor de retenție;

· impact disproporționat asupra refugiaților vulnerabili, inclusiv copii și femei singure

Amnesty International

Ministrul Migrației, Thanos Plevris, a declarat că Grecia „devine prima țară din UE care aplică o măsură extrem de descurajatoare”, adăugând că persoanele care revin ilegal în țară vor fi pedepsite cu cel puțin trei ani de închisoare. În același timp, legislația se aliniază recomandărilor recente ale UE privind returnările forțate și prevenirea migrației ilegale, deși metodele sunt considerate controversate la nivel internațional.

 În contextul creșterii presiunii migratorii, Grecia își consolidează politica securitară, dar specialiștii avertizează că succesul depinde de capacitatea autorităților de a gestiona fluxurile și de a respecta standardele internaționale de protecție a refugiaților, pentru a evita conflicte juridice și critici din partea Comisiei Europene și a organismelor ONU

European Council on Refugees and Exiles