EXCLUSIV: Procurorul general al României consideră prea mare pragul de un milion de euro pentru dezincriminarea evaziunii

Procurorul general al României, Alex Florenţa, critică pragul de 1 milion de euro până la care evaziunea fiscală ar urma să fie dezincriminată, dacă prejudiciul este achitat cu penalităţi.

Criticile au fost formulate într-un interviu acordat în exclusivitate TVR şi difuzat în întregime pe TVR INFO. Dezincriminarea evaziunii de până la un milion de euro este prevăzută într-un proiect de lege adoptat de Parlament, dar contestat de Opoziție la Curtea Constituțională.

”Cred că limita de un milion de euro este prea ridicată, cel puțin pentru nivelul actual al României. De asemenea, cred că anumite beneficii de acest tip în sensul achitării prejudiciului cu o anumită sancțiune suplimentară ar trebui la rândul lor defalcate în funcție de momentul în care intervine această manifestare de voință pe parcursul urmăririi penale.

În același timp, ”dacă inculpatul apelează la acest beneficiu și înțelege să achite prejudiciul în cursul urmăririi penale evitând astfel cheltuielile de judecată inerente unui proces care se lungește, această penalizare să fie într-un proces, să spunem, 20-25%. Dacă se trece la pasul următor, decide să se judece și în cursul primei instanțe, în funcție de probatoriul administrat, decide să apeleze la acest beneficiu, procentul să fie mai mare – pentru că ai generat deja niște cheltuieli judiciare suplimentare – să spunem, un 50%. Iar dacă decizi până la urmă să mergi până la finalitatea procesului și doar înainte de o hotărâre definitivă de condamnare înțelegi să apelezi la un astfel de procedeu, sancțiunea să fie și mai mare, să fie de 100 % achitat suplimentar față de prejudiciul inițial. Ca și procedeu legislativ nu este o noutate, el există la nivelul multor legislații din Vestul Europei și are menirea în cele din urmă de a sprijini într-o formă sau alta o achitare voluntară din partea inculpatului și de a scurta termenele procedurale în cazul în care se merge mai departe într-un demers penal”, a explicat procurorul general despre pragul de un milion de euro până la care evaziunea fiscală ar putea fi dezincriminată dacă prejudiciul e achitat integral în termen de 30 de zile de la data constatării de către ANAF, plus penalități de 15% și dobânzi.

”Un astfel de demers are natură să descurajeze, pentru că fiecare se uită în primul rând la prejudiciul care i se impută și pe care ar trebui să îl achite, la sancțiunea care vine suplimentar, la toți banii pe care îi cheltuim, inclusiv indicii pentru un astfel de demers judiciar și atunci s-ar putea să existe o consecință pozitivă a unui astfel de demers fiind descuranjant tocmai prin prisma efortului financiar pe care ar trebui să îl suporte un inculpat”, a spus Florența.

Un prejudiciu de un milion de euro sau peste un milion de euro nu se regăsește în foarte multe dosare penale

Procurorul general consideră că un milion de euro este prea mult ”plecând de la numărul de dosare penale pe care le avem suplimentare și mai ales la prejudiciile care sunt constatate de către organele fiscale în aceste dosare. Ori un prejudiciu de un milion de euro, în momentul de față, sau peste un milion de euro, nu se regăsește în foarte multe dosare penale, lucru care reflectă faptul că modalitatea de manifestare a acestor fenomene majore fiscale la noi, cel puțin cea cu care suntem sesizați, în orice caz, nu atinge neaparat acest nivel de prejudiciu”.

”Posibilitatea de a formula un denunț în momentul de față pentru a beneficia de reducerea limitelor de pedeapsă există și în prezent. Aici ține de o analiză pe care și-o face fiecare inculpat într-o zonă, în momentul când ajunge să facă față unei astfel de investigații. Un astfel de beneficiu legal urmărește tocmai realizarea scopului pentru care sunt efectuate investigațiile și anume recuperarea prejudiciilor către bugetul de stat. Varianta în care reușeste acest lucru la un grad real de recuperare al prejudiciilor pe care îl înregistrează în momentul de față România, dacă nu mă înșel undeva la 3%, o astfel de dispoziție legală în sensul achitării voluntare a prejudiciului cred că la un calcul care se va vedea ulterior va putea fi unul pozitiv”, a declarat procurorul general.

”Dacă mă raportez la momentul în care a intrat în vigoare, articolul 10 din legea 241/2005 cel care este în prezent în vigoare cu acel prag de 100 de mii de euro în care au existat astfel de achitări voluntare ale prejudiciului în dosarele penale creșterea încasărilor la bugetul de stat s-a simțit. Și, în orice caz, într-un interval de timp de la momentul săvârșirii faptei, mult mai redus decât în cazul în care ai fi apelat la procedura valorificării bunurilor sechestrate în urma unui proces penal care se putea intinde și pe o perioadă de 5 – 7 ani de zile”, a mai precizat Florența.

În urma unei analize integrate, se va putea stabili care ar fi varianta optimă și rapidă de recuperare a prejudiciului de stat

El spune că dacă se va propune pragul de un milion, în măsura în care i se va solicita la un moment dat, o confruntare directă în sensul acesta, ”o să venim cu cifre public încă o dată, de la o analiză exactă a dosarelor penale și a prejudiciilor reținute în cadrul dosarelor penale și de la o analiză împreună cu ministerul de finanțe pentru a vedea care este nivelul evaziunii fiscale, care este constatat prin acte de control. De abia în acel moment, în baza unei analize integrate, se va putea stabili într-adevăr, cam care ar fi pragul optim în așa fel încât să reprezinte o variantă optimă și rapidă de recuperare a prejudiciului de stat”.

”Există în alte state și varianta medierii. Există posibilitatea, cel puțin în legislația Commonwealth, de renunțare totală la acuzații, după cum bine știți, în cazul în care se ajunge la o astfel de negociere, alte state au varianta noastră legislativă în sensul de reducere sau de înlăturare a răspunderii, dar în măsura care, pe lângă prejudiciul constatat, achită și acele sanctiuni suplimentare într-un anumit procent. Deci variantele legislative pot diferi de la un caz la altul. Care ar fi cea mai bună și mai optimă în acest moment, asta evident poate face oricând obiectul unei discuții, dar nu ar trebui să fie înlăturată de plano”, spune Alex Florența.

Trebuie făcută o triere ale cauzelor care trebuie să îmbrace forma unei anchete penale

”Va trebui, cred că ușor, ușor să ne îndreptăm și în România, cu o analiză mult mai aprofundată a valorii și a cheltuielilor judiciare pe care le generează procedurile judiciare. E un subiect pe care nu l-a adus nimeni dezbaterea publică și cred ca e un moment bun. Mă refer la cât costa o anchetă penală. Ministerul Public trebuie să gestioneze constant în jur de 1.750.000 de dosare. Nu mai vorbesc la încărcătura pe procuror, la cei 2.000 de procurori existenți în sistem acum, când vine vorba de un calcul matematic”, a mai spus procurorul general.

”E un moment poate să aducem in opinia publică și această discuție foarte tranșantă, economic vorbind, dacă vreți și e un moment bun, să ajungem la o discuție, dacă nu cumva și România trebuie să adopte undeva în perioada următoare un interval de timp o trecere etapizată de la acest principiu al legalității, pe care îl avem acum, adică orice plângere e un dosar penal către un principiul al oportunității în care pe baza unor criterii obiective să se poată face o triere de la început ale cauzelor care trebuie să îmbrace forma unei anchete penale generatoare de cheltuieli judiciare și de timp”, a precizat procurorul general Alex Florența.

Dezincriminarea este prevăzută într-un proiect de lege adoptat de Parlament și contestat de Opoziție la Curtea Constituțională. CCR va analiza obiecția de neconstituționalitate ridicată de USR și Forța Dreptei pe 7 februarie 2024.

Proiectul de lege a fost inițiat de liderii Coaliției de guvernare, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, însă prevederea privind dezincriminarea evaziunii fiscale de până la un milion de euro dacă prejudiciul este achitat integral a fost introdus de senatorul PSD de Teleorman, Ionel-Dănuț Cristescu, printr-un amendament.

Proiectul de lege a fost adoptat pe repede înainte de Parlament, în doar 2 zile, în decembrie anul trecut.