„Principalul risc este că ne vor ucide pe toți”. Cum a lucrat echipa lui Navalnîi în timp ce el era în închisoare și ce s-a schimbat după moartea lui

În 2011, Alexei Navalnîi a înființat Fundația AntiCorupție (FBK), o organizație dedicată combaterii corupției guvernamentale. FBK a publicat numeroase investigații privind afacerile corupte ale funcționarilor publici și a servit ca punct central pentru opoziția politică rusă, determinând guvernul să treacă la represiune și interzicerea la nivel național. După moartea lui Navalnîi într-o închisoare rusă, în februarie 2024, organizația a rămas brusc fără lider. 

Meduza a vorbit cu mai mulți membri FBK pentru a obține o privire în profunzime asupra istoriei grupului și pentru a afla cum încearcă organizația, cunoscută în special pentru liderul său celebru, să-și găsească drumul în urma morții sale.

„La naiba, ce frig!”, râdea Gheorghi Alburov în timp ce ateriza într-un câmp deschis, cu parapanta în remorcă. Cu mâinile înghețate, a aruncat peste umăr aparatul foto care-i atârna de o curea în jurul gâtului și a scrutat scena din jurul lui. O dimineață de septembrie în suburbiile Moscovei: ploaie înghețată acoperind solul, cer gri deasupra, și o pădure rară în depărtare.

Ca membru al Fundației Anti-Corupție a lui Alexei Navalnîi (FBK), Alburov filma unul dintre primele documentare anticorupție ale organizației — despre șeful de atunci al Căilor Ferate Ruse, Vladimir Iakunin (acela cu depozitul de haine de blană).

„Imaginează-ți pe cineva cu un motor zgomotos, zburând peste casele elitelor din Rubliovka și făcând fotografii”, își amintește Alburov. „E surprinzător că nu am fost doborât!”

Datorită fotografiei aeriene a lui Alburov, rușii au avut ocazia să vadă pentru prima dată casele luxoase nu doar ale lui Iakunin, ci și ale guvernatorului Moscovei, Andrei Vorobiov, și ale ministrului rus al Apărării, Serghei Șoigu. Dar acesta era doar începutul.

O scurtă istorie a FBK

Alexei Navalnîi a lansat FBK în septembrie 2011 cu scopul explicit de a eradica și expune corupția din rândul oficialilor guvernamentali ruși. Inițial, Navalnîi a poziționat FBK-ul ca un proiect comunitar, dar asociatul lui Navalnîi, Vladimir Așurkov, a declarat pentru Meduza că, în realitate, organizația avea obiective politice.

„Navalnîi a recunoscut că lupta împotriva corupției îi unește pe toți — indiferent de opiniile lor politice”, a remarcat Așurkov. „Într-o țară ca Rusia, lupta împotriva corupției este intrinsec politică, și exact astfel a planificat el să o abordeze.”

Lumina reflectoarelor asupra lui Navalnîi s-a intensificat în 2012, după ce acesta a preluat un rol de frunte în demonstrațiile de masă împotriva fraudării alegerilor parlamentare din Rusia din 2011. Navalnîi a ieșit din ceea ce au devenit unele dintre cele mai mari proteste din Rusia de la căderea Uniunii Sovietice în 1991, ca noua figură dominantă a opoziției. El oficial declanșase scandalul, iar Kremlinul a decis să răspundă cu un val de represiuni politice îndreptate împotriva liderilor protestului.

Așurkov spune că Kremlinul a exercitat o presiune politică crescută nu doar asupra liderilor protestului înșiși, ci și asupra asociaților acestora. La începutul anului 2012, el a fost concediat din postul său de la Alfa Group al miliardarului rus Mihail Fridman — se presupune că din cauza implicării sale cu Navalnîi și FBK-ul. „Înțeleg că nu faceți nimic ilegal, dar noi avem de-a face cu guvernul în fiecare zi, așa că trebuie să vă concediem”, își amintește Așurkov că i-a spus fostul său șef. Fridman a refuzat să comenteze problema, dar o sursă apropiată de el a confirmat că decizia a venit după ce Fridman s-a întâlnit cu un „funcționar de rang înalt” din administrația prezidențială rusă.

În ciuda represiunii Kremlinului asupra liderilor opoziției după proteste, guvernul i-a permis lui Navalîi să candideze în alegerile pentru funcție de primar al Moscovei, în anul următor. Oficialii erau siguri că Navalnîi va suferi o înfrângere zdrobitoare la urne; ei presupuneau că lovitura electorală va fi atât de severă încât mișcarea sa va dispărea de la sine. Cu toate acestea, spre nemulțumirea Kremlinului, alegerile nu au decurs astfel. Navalnîi a ocupat locul doi cu aproape 27% din voturi — cu 20% mai mult decât cota sa din sondajele pre-electorale.

Aceasta a fost prima și ultima dată când Kremlinul i-a permis lui Navalnîi să candideze pentru o funcție. În următorii câțiva ani, FBK-ul a adunat o mulțime de urmăritori pe YouTube. Navalnîi făcea transmisiuni live și posta videoclipuri cu investigații anticorupție care au acumulat zeci de milioane de vizualizări. O investigație deosebit de incriminatorie a FBK-ului asupra prim-ministrului de atunci, Dmitri Medvedev, intitulată „Nu-i spuneți Dimon”, a declanșat un val de proteste la nivel național; doar în Moscova, peste o mie de protestatari au fost arestați.

În perioada pregătirii pentru campania prezidențială din 2018, Navalnîi a decis să intre în cursă și a deschis birouri de campanie în întreaga țară; aceste birouri i-au furnizat infrastructura necesară pentru a strânge cele 300.000 de semnături necesare pentru a candida și pentru a crește implicarea politică a rușilor.

Navalnîi însuși și-a petrecut acest timp călătorind în diferite regiuni și făcând campanie pe o platformă anticorupție — deși a fost întâmpinat cu o rezistență acerbă din partea autorităților federale și locale, oriunde mergea. Deținătorii de proprietăți comerciale care au permis FBK-ului să opereze din localurile lor au fost bătuți și amenințați, iar mitingurile în sprijinul lui Navalnîi au fost interzise în mai multe orașe. Navalnîi însuși a fost arestat de mai multe ori pentru organizarea de „mitinguri neautorizate, iar într-un caz a fost aproape de orbire la un ochi când cineva i-a aruncat în față o substanță colorată cu verde strălucitor.

După ce agenții Serviciului Federal de Securitate (FSB) al Rusiei l-au otrăvit pe Navalnîi cu un agent neurotoxic, Noviihok, în 2020, o investigație independentă a descoperit că în timpul acestei campanii electorale din 2017 autoritățile au început să îl supravegheze pe Navalnîi.

Exilat și în subteran

În seara zilei de 17 ianuarie 2021, un avion care zbura din Berlin își începea coborârea pe Aeroportul Vnukovo din Moscova. Mulțimi de susținători ai lui Navalnîi se adunaseră la Vnukovo, în așteptarea liderului opoziției, care fusese otrăvit cu câteva luni în urmă și evacuat în Germania pentru tratament. Cu toate acestea, avionul nu a aterizat conform programului. Prin sistemul de sonorizare, pilotul a anunțat că din cauza „problemelor tehnice”, sunt redirecționați către un alt aeroport din Moscova.

Revenirea lui Navalnîi la Moscova a atras o atenție mediatică semnificativă. Mii de ruși urmăreau zborul său, iar aproape jumătate din pasagerii la bord erau jurnaliști care își petreceau timpul aglomerând culoarul și înclinându-se peste ceilalți pasageri pentru a obține o fotografie și un comentariu. Acestea au fost ultimele ore de libertate ale lui Navalnîi înainte de a fi arestat la controlul pașapoartelor din Moscova și ulterior condamnat la 19 ani de închisoare.

La șase luni după arestarea lui Navalnîi, guvernul a desemnat FBK-ul și alte grupuri asociate cu Navalnîi drept organizații „extremiste”. Formal, această etichetă a interzis FBK-ului să distribuie orice informații despre operațiunile sale, să primească donații, să participe la alegeri și să organizeze mitinguri. Dar ceea ce însemna în realitate era o represiune totală asupra disidenței politice: actocitatea politică pașnică era acum echivalată cu activitățile teroriste.

FBK-ul a fost forțat să își închidă birourile de campanie, iar aproximativ 30 de membri de seamă ai personalului au fost nevoiți să fugă din Rusia de frica persecuției politice. O sursă a declarat pentru Meduza că, în timp ce conducerea FBK-ului a oferit asistență membrilor care nu se mai simțeau în siguranță în Rusia, el crede că nu au făcut suficient pentru a-i descuraja pe cei care au ales să rămână, știind foarte bine că aceștia vor fi acuzați penal.

Cum i-au tratat autoritățile ruse pe susținătorii lui Navalnîi

Într-un interviu pentru Meduza, Leonid Volkov, fostul președinte al FBK, a subliniat că după ce guvernul rus a clasificat FBK-ul ca „organizație extremistă”, el personal „a îndemnat puternic” pe oricine ar fi fost vreodată pe lista de angajați a lui Navalnîi să părăsească țara. Dar au fost unii care au refuzat să plece, și nici echipa lui Navalnîi nu i-a putut forța să o facă.

„Oamenii încă mă întreabă de ce nu am scos-o pe Lilia Canișeva din țară”, a spus Volkov. „Cum aș fi putut să o iau cu forța pe o femeie adultă care nu dorea să plece? Ea nu mai dorea să fie implicată în politică, ci doar dorea să trăiască în pace și să aibă o familie cu soțul ei în Rusia. Din păcate, nu exista nicio modalitate pentru mine de a o scoate cu forța, și încă este dureros să mă gândesc la asta și în prezent.”

Deși FBK-ul a evaluat riscurile pentru voluntarii obișnuiți ca fiind relativ scăzute, Volkov a remarcat că totuși i-au ajutat cu documentația pentru vize străine sau cereri de azil politic în străinătate. În total, FBK-ul a redactat aproximativ 1.500 de scrisori în numele voluntarilor.

„Pur și simplu nu era fezabil să scoatem din Rusia zecile de mii de donatori și voluntari care au lucrat cu FBK-ul între 2017 și 2021”, a continuat Volkov. „Ne-am concentrat pe evacuarea coordonatorilor: le-am plătit biletele de avion și pur și simplu le-am dat bani.”

„Aveam tot dreptul să ne ridicăm mâinile în aer și să ne plângem de faptul că munca noastră de-o viață a fost distrusă”, a declarat Volkov pentru Meduza. „Am petrecut patru ani construind o rețea de birouri, vizitând 62 de orașe, intervievând mii de oameni, recrutând personal absolut extraordinar. Am trecut împreună prin atât de multe. Și un cretin poate să îi catalogheze pe toți drept niște teroriști nenorociți cu o simplă mișcare de pix și să spună că toți merg la închisoare.”

Dar în loc să renunțe, a continuat Volkov, asociații lui Navalnîi au decis să se concentreze pe lucrul pe care încă îl puteau face. FBK-ul a înființat o organizație non-profit cu sediul în SUA, care i-a permis să continue publicarea investigațiilor sale pe rețelele de socializare. Din momentul invaziei Rusiei în Ucraina din 2022, FBK-ul a compilat o listă extinsă de indivizi care au facilitat războiul într-un fel sau altul; lista include nu doar oficiali din Kremlin, ci și figuri precum propagandiști media, celebrități care au susținut public războiul și conducătorii companiilor de stat care au alimentat mașinăria de război a Kremlinului.

Din 2021, o mare parte din activitatea oficială a FBK-ului s-a concentrat în jurul producției de conținut media în exil. Dar în ciuda riscurilor, FBK-ul a încercat să își continue munca activistă pe teren în Rusia. Pe 4 octombrie 2022, asociații lui Navalnîi au relansat o nouă rețea de birouri în țară — de data aceasta, vor funcționa în subteran.

Acum, în loc de birouri fizice în Rusia, grupul are „o platformă online securizată unde organizatorii pot comunica cu activiștii despre sarcini utile, iar activiștii își aleg sarcinile în funcție de nivelul de risc pe care sunt dispuși să îl asume”, a explicat Volkov. Platforma folosește un browser Tor, ceea ce înseamnă că nu poate fi blocată de guvernul rus.

Oricine poate completa o cerere, iar aplicanții sunt plasați în camere de chat în funcție de abilitățile lor (specialiști IT, designeri, cinești, și așa mai departe). Până în prezent, douăzeci de mii de persoane s-au înscris pentru a ajuta, cu între 1.000 și 4.000 de membri activi în orice moment.

Un participant activ în rețeaua subterană a FBK-ului a spus pentru Meduza cum funcționează sistemul: „Este un grup de discuții anonime în care oamenii pot comunica și se pot sprijini unii pe alții. De asemenea, trimit afișe și pliante FBK, iar oamenii își pot împărtăși idei noi unii altora. Chiar dacă cineva rău intenționat sau un agent de la Centrul E se infiltrează în chat, totul este complet anonim; nu pot urmări pe nimeni.”

Această rețea subterană a fost cea care a contribuit la realizarea unei acțiuni publicitare a FBK-ului la începutul anului 2024. Într-o dimineață, locuitorii din mai multe orașe ruse s-au trezit să vadă noi panouri publicitare care promovau o competiție creativă, cu un cod QR de urmărit pentru detalii. Cu toate acestea, în loc de informații despre o competiție, rușii au fost direcționați către un site web al FBK-ului cu titlul „Rusia fără Putin”.

După arestarea lui Navalnîi în 2021, echipa FBK-ului a trebuit să se confrunte cu conducerea organizației în condiții tot mai limitate, pe măsură ce accesul la liderul său devenea din ce în ce mai restricționat. La începutul perioadei în închisoare a lui Navalnîi, asociații săi îi trimiteau corespondență de mai multe ori pe săptămână. Directorul FBK, Ivan Jdanov, a descris cum îi trimiteau „tot ce se întâmpla pe Internet, de la capturi de ecran ale Tweet-urilor relevante la articole și cărți”, permițându-i lui Navalnîi să ia decizii eficiente pentru FBK în primul an al detenției sale.

Corespondența a devenit din ce în ce mai dificilă pe măsură ce închisoarea a intensificat cenzura scrisorilor FBK-ului. Personalul FBK a trebuit să folosească un limbaj codificat pentru a transmite anumite mesaje. De exemplu, ei îl țineau pe Navalnîi la curent cu evoluțiile politice din Rusia pretinzând că descriu evenimente din America. Așa cum a explicat Jdanov: „Scrii că Partidul Democrat din America — adică partidul Rusia Unită al lui Putin — a decis să crească numărul de zile de votare la trei. Cenzorul nu e prea deștept, nu va înțelege că vorbești despre votul din Rusia.”

Dar după ce Navalnîi a fost transferat la Unitatea Corecțională Nr. 3 (IK-3) din Harp, un sat rusesc situat la nord de Cercul Arctic, în decembrie 2023, comunicarea s-a întrerupt complet.

Conturarea unei moșteniri

Când moartea lui Alexei Navalnîi a fost raportată pentru prima dată pe 16 februarie 2024, soția sa, Iulia NavalnaIa, se afla la Conferința de Securitate de la München, în Germania. După ce știrea a fost făcută publică, organizatorii conferinței i-au oferit Iuliei Navalnaia ocazia să spună câteva cuvinte pe scena principală; în discursul rostit, ea a cerut lumii să se unească împotriva lui Putin și a regimului său. Trei zile mai târziu, ea a lansat un videoclip în care a declarat că intenționează să continue lupta soțului ei decedat.

Jdanov a declarat că FBK-ul nu avea o strategie clară în cazul în care Navalnîi ar fi fost ucis și că totul ceea ce a urmat morții sale s-a făcut din mers. Potrivit lui, discursul Iuliei de la München a reprezentat o decizie personală, dar una pe care echipa lui Navalnîi a susținut-o pe deplin: „Având în vedere devastarea completă a personalului FBK la momentul respectiv, cred că a dat tuturor puțină speranță, o cale de ieșire din situație.”

Deși Iulia a respins anterior ideea de a intra în politică, ea și-a exprimat hotărârea de a căuta dreptate pentru soțul ei. Într-un interviu din aprilie 2024 pentru revista Time, ea a declarat: „Dacă ei cred că îl pot ucide pe Alexei și asta e tot, se înșală.”

Iulia Navalnaia ocupă un loc în consiliul de administrație al FBK, dar, conform lui Jdanov, „nu contează care este poziția ei — ea este liderul mișcării noastre, și o vedem ca lider al întregii opoziții ruse”. Secretarul de presă al lui Alexei Navalni, Kira Iarmiș, care acum lucrează cu văduva acestuia, a declarat pentru Meduza că este încă prematur să se discute despre următorii pași ai lui Navalnaia.

Volkov crede că principalele sarcini ale FBK-ului în viitor sunt să își mențină poziția ca forță de opoziție principală în Rusia și să își extindă rețeaua de susținere acolo. Volkov a remarcat că „în Rusia, 15-18 milioane de utilizatori unici pe lună interacționează cu conținutul media [al FBK-ului] și sunt interesați de FBK drept forță politică”. Acești oameni vor fi principalii agenți de schimbare în cazul morții lui Vladimir Putin sau al altui vid brusc de putere.”

Cu toate acestea, o persoană din rețeaua subterană de activiști a FBK-ului a fost mai pesimistă în ceea ce privește perspectivele organizației. „Toată lumea l-a iubit pe Navalnîi — nu FBK-ul”, a spus el. „Chiar dacă FBK-ul reprezintă munca de o viață a lui Navalnîi, din cauza acțiunilor și pozițiilor trecute ale unor membri FBK, pe anumite probleme, sprijinul pentru FBK scade printre activiștii de opoziție politică din Rusia”.

Fundația Anticorupție continuă să se confrunte cu o luptă dificilă. De exemplu, există un real risc ca autoritățile ruse să întrerupă accesul țării la YouTube — platforma principală a organizației pentru publicarea investigațiilor și partajarea conținutului video. O altă sursă familiarizată cu situația de la FBK a declarat pentru Meduza că organizația se confruntă deja cu dificultăți financiare, chiar fără ca YouTube să fie blocat în Rusia.

Condițiile de lucru actuale ale FBK-ului sunt extrem de dificile. Volkov a subliniat că angajații au un program de lucru care variază pentru un salariu mic, și o fac cu un mare risc personal — chiar și atunci când trăiesc și lucrează în străinătate. „Dar să refuzi să faci această muncă ar fi o trădare a memoriei lui Navalnîi”, a subliniat Volkov. „Riscul principal acum este că ne vor ucide pe toți.”

La doar câteva ore după conversația lui Volkov cu Meduza, el a fost atacat de un grup de agresori în afara casei sale, în apropierea orașului Vilnius, Lituania.