Primele 100 de zile ale lui Trump: Președintele american bulversează ordinea mondială

În primele 100 de zile haotice de când președintele Donald Trump a revenit la putere, acesta a luat decizii politice adesea imprevizibile, care au răsturnat anumite părți ale ordinii mondiale la a cărei reconstrucție din cenușa celui de-al Doilea Război Mondial a contribuit însuși Washingtonul. A lansat un război tarifar global fără precedent și a redus ajutorul extern al SUA. A denigrat aliații NATO și a adoptat versiunea Rusiei cu privire la invadarea Ucrainei. A vorbit despre anexarea Groenlandei, preluarea Canalului Panama și transformarea Canadei în cel de-al 51-lea stat american, notează Reuters.

„Trump este mult mai radical acum decât era acum opt ani”, a declarat Elliott Abrams, un conservator care a servit sub președinții Ronald Reagan și George W. Bush înainte de a fi numit trimis special al SUA pentru Iran și Venezuela în primul mandat al lui Trump. „Am fost surprins”.

Agenda „America pe primul loc” a lui Trump din al doilea mandat a îndepărtat prietenii și a încurajat adversarii, ridicând în același timp întrebări cu privire la cât de departe este pregătit să meargă. Acțiunile sale, împreună cu această incertitudine, au neliniștit atât de mult unele guverne încât acestea reacționează în moduri care ar putea fi dificil de anulat, chiar dacă un președinte american mai tradițional este ales în 2028.

Toate acestea au loc pe fondul a ceea ce criticii președintelui republican consideră a fi semne de regres democratic la nivel național, semne care au stârnit îngrijorare în străinătate. Acestea includ atacuri verbale la adresa judecătorilor, presiuni asupra universităților și transferul migranților într-o închisoare cunoscută din El Salvador, ca parte a unei campanii mai ample de deportare.

„Asistăm la o perturbare uriașă în afacerile mondiale”, a declarat Dennis Ross, fost negociator pentru Orientul Mijlociu în administrațiile democrată și republicană. „Nimeni nu este sigur în acest moment în legătură cu ce se întâmplă sau cu ce va urma.”

Analiza făcută de Reuters în privința modului în care Trump a zguduirt sistemulglobal provine din interviurile realizate cu mai mult de o duzină de actuali și foști oficiali guvernamentali, diplomați străini și analiști independenți din Washington și din capitalele din întreaga lume. Mulți spun că, deși unele dintre daunele deja produse ar putea fi de lungă durată, situația ar putea să nu fie ireparabilă dacă Trump își îndulcește abordarea. Acesta a dat deja înapoi cu privire la unele aspecte, inclusiv calendarul și severitatea tarifelor sale.

Aceștia văd însă puține șanse ca Trump să facă o schimbare radicală și se așteaptă ca multe țări să facă schimbări de durată în relațiile lor cu SUA pentru a se proteja împotriva politicii sale neregulate.
Repercusiunile au început deja.

Unii aliați europeni, de exemplu, încearcă să își stimuleze propriile industrii de apărare pentru a reduce dependența de armele americane. În Coreea de Sud s-au intensificat dezbaterile privind dezvoltarea propriului arsenal nuclear. Și au crescut speculațiile că deteriorarea relațiilor ar putea determina partenerii SUA să se apropie de China, cel puțin din punct de vedere economic.

Casa Albă respinge ideea că Trump a afectat credibilitatea Statelor Unite, invocând în schimb necesitatea de a face curățenie după ceea ce numește „conducerea neglijentă” a fostului președinte Joe Biden pe scena mondială.

„Președintele Trump ia măsuri rapide pentru a răspunde provocărilor, aducând atât Ucraina, cât și Rusia la masa negocierilor pentru a pune capăt războiului lor, oprind fluxul de fentanil și protejând lucrătorii americani prin tragerea la răspundere a Chinei, aducând Iranul la masa negocierilor prin reimpunerea presiunii maxime”, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională al Casei Albe, Brian Hughes. El a mai spus că Trump „îi face pe houthi să plătească pentru terorismul lor … și securizează granița noastră sudică care a fost deschisă invaziei timp de patru ani”.

Mai mult de jumătate dintre americani, inclusiv unul din patru republicani, consideră că Trump este „prea apropiat” de Rusia, iar publicul american are un apetit scăzut pentru agenda expansionistă pe care a prezentat-o, potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos publicat la 13 martie.

Mize extrem de importante

În joc, spun experții, este viitorul unui sistem global care a prins contur în ultimele opt decenii, în mare parte prin contribuția Statelor Unite. Acesta a ajuns să se bazeze pe liberul schimb, statul de drept și respectul pentru integritatea teritorială.

Însă sub conducerea lui Trump, care a disprețuit organizațiile multilaterale și care adesea privește afacerile globale prin prisma tranzacțională a unui fost dezvoltator imobiliar, această ordine mondială este zdruncinată.

Acuzând partenerii comerciali că au „jefuit” SUA timp de decenii, Trump a pus în mișcare o politică tarifară radicală care a zguduit piețele financiare, a slăbit dolarul și a declanșat avertismente privind o încetinire a producției economice mondiale și un risc crescut de recesiune.

Trump a calificat tarifele drept un „medicament” necesar, însă obiectivele sale rămân neclare, chiar dacă administrația sa lucrează la negocierea unor acorduri separate cu zeci de țări.

În același timp, Trump a inversat aproape complet politica SUA privind războiul de trei ani al Rusiei în Ucraina și s-a angajat într-o dispută în Biroul Oval cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la sfârșitul lunii februarie. El s-a apropiat de Moscova și a stârnit temeri că va forța Kievul, susținut de NATO, să accepte pierderea de teritorii, în timp ce el va acorda prioritate îmbunătățirii relațiilor cu președintele rus Vladimir Putin.

Trump a folosit o retorică expansionistă evitată de mult timp de președinții moderni, despre care unii analiști spun că ar putea fi folosită de China ca justificare dacă decide să invadeze Taiwanul autoguvernat.

Cu stilul său bătăios, el a insistat că SUA vor „obține” Groenlanda, o insulă daneză semi-autonomă. El a provocat furia Canadei, afirmând că aceasta nu are prea multe motive să existe și că ar trebui să devină parte a SUA. El a amenințat că va confisca Canalul Panama, care a fost predat statului Panama în 1999. Și a propus ca Washingtonul să preia controlul asupra Fâșiei Gaza, devastată de război, și să transforme enclava palestiniană într-o stațiune în stil Riviera.

Unii analiști spun că Trump ar putea încerca să reînvie o structură globală în stilul Războiului Rece, în care marile puteri își delimitează sfere geografice de influență.

Chiar și așa, el nu a oferit detalii cu privire la modul în care SUA ar putea dobândi mai mult teritoriu, iar unii experți sugerează că ar putea adopta poziții extreme și chiar exagerate ca stratageme de negociere.
Dar unele țări îl iau în serios.

„Când cereți să preluați o parte din teritoriul Regatului Danemarcei, când suntem întâmpinați de presiuni și de amenințări din partea celui mai apropiat aliat al nostru, în ce trebuie să credem despre țara pe care o admirăm de atât de mulți ani?” a declarat prim-ministrul danez Mette Frederiksen la o conferință de presă în Groenlanda la începutul lunii aprilie.

Confruntare sau cooperare cu Trump 2.0?

Alte guverne încep, de asemenea, să se recalibreze.

Uniunea Europeană – despre care Trump a afirmat, fără dovezi, că a fost formată pentru a „înșela” SUA – a pregătit o serie de tarife de retorsiune în cazul în care negocierile eșuează.

Unele țări, precum Germania și Franța, intenționează să cheltuiască mai mult pentru armatele lor, fapt pe care Trump l-a cerut, dar care ar putea însemna, de asemenea, că aceste țări vor investi mai mult în propriile industrii de apărare și să cumpere mai puține arme din SUA.

Având în vedere că prietenia sa istorică cu SUA este acum tensionată, Canada încearcă să consolideze legăturile economice și de securitate cu Europa. Acest lucru are loc în contextul alegerilor naționale canadiene de luni, dominate de resentimentul alegătorilor față de acțiunile lui Trump, care au declanșat un val naționalist și au alimentat percepția că SUA nu mai sunt un partener de încredere.

Și Coreea de Sud a fost zguduită de politicile lui Trump, inclusiv de amenințările acestuia de a retrage trupele americane. Seulul a promis însă că va încerca să colaboreze cu Trump și să păstreze alianța pe care o consideră esențială în fața amenințărilor venite din partea unei Corei de Nord înarmate nuclear.

Japonia, aliat al SUA, este, de asemenea, îngrijorată. Aceasta a fost luată prin surprindere de amploarea tarifelor impuse de Trump și „se străduiește acum să răspundă”, a declarat un înalt oficial guvernamental japonez apropiat de prim-ministrul Shigeru Ishiba.

O întrebare-cheie este dacă unele guverne vor stabili legături comerciale mai strânse cu China, principala țintă tarifară a lui Trump.

Premierul spaniol Pedro Sanchez s-a întâlnit cu președintele Xi Jinping la Beijing la începutul lunii aprilie, iar China a declarat recent că a avut un schimb de opinii cu UE privind consolidarea cooperării economice.

Beijingul s-a prezentat ca o soluție pentru națiunile care se simt intimidate de abordarea comercială a lui Trump, în ciuda propriului său istoric de practici uneori agresive la nivel internațional, și încearcă, de asemenea, să umple golul lăsat de reducerile sale în domeniul ajutorului umanitar.

Aaron David Miller, fost diplomat american veteran în administrații republicane și democrate, a declarat că nu este prea târziu pentru Trump să schimbe cursul politicii externe, mai ales dacă începe să simtă presiunea colegilor republicani neliniștiți de riscurile economice, în timp ce aceștia încearcă să păstreze controlul asupra Congresului la alegerile intermediare de anul viitor. Dacă Trump rămâne ferm, următorul președinte ar putea încerca să restabilească rolul Washingtonului de garant al ordinii mondiale, însă obstacolele ar putea fi mari.

„Ceea ce se întâmplă nu a depășit încă punctul fără întoarcere”, a declarat Miller. „Dar cât de mult rău se face acum relațiilor noastre cu prietenii și cât de mult vor beneficia adversarii este probabil incalculabil.”