Reuniune de urgență a liderilor U.E. Preşedintele Nicuşor Dan a sosit la Consiliul European extraordinar

Preşedintele Nicuşor Dan a sosit joi la reuniunea extraordinară a Consiliului European.

El a declarat că mesajul său general este că avem nevoie de această relaţie transatlantică, Europa şi România şi e foarte bine că, în urma dialogului, o oarecare escaladare care se produsese s-a diminuat şi am revenit în parametri normali.

”În primul rând, e un Consiliu European informal, care are ca obiect relaţia transatlantică şi asta are mai multe componente, cum intuiţi, Groenlanda, tarife, Ucraina, foarte important, posibil să discutăm şi de Mercosur”, a afirmat preşedintele.

El a menţionat că avem nevoie de relaţia transatlantică.

”Mesajul meu general este că avem nevoie de această relaţie transatlantică, Europa şi România şi că e foarte bine că, aşa cum cumva anticipam, în urma dialogului, o oarecare escaladare care se produsese s-a diminuat şi am revenit în parametri normali”, a spus şeful statului la sosirea la Bruxelles, pentru reuniunea extraordinară a Consiliului European.

Președintele a fost întrebat care este poziția oficială a României vizavi de ceea ce se întâmplă cu Groenlanda.

Nicușor Dan: Poziția României este că, pe de o parte, evident, suveranitatea este ceva important care ține de dreptul internațional, și, pe de altă parte, orice chestiuni care țin de Apărare, care sunt legitime, trebuie purtate, mai ales în contextul în care e vorba de două țări naționale, trebuie purtate pe dialog.

În legătură cu Republica Moldova, Nicușor Dan a mai fost întrebat dacă România este pregătită să ia în serios scenariul unirii.

Nicușor Dan: În momentul în care o majoritate în Republica Moldova va dori asta. Pentru moment, nu suntem acolo.

Ce se va întâmpla cu propunerea Președintelui Trump pentru Consiliul pentru Pace? Înțelegem că ați analizat, au apărut informații cum că ați fi refuzat, nu există acel miliard de dolari, au mai întrabat jurnaliștii.

Nicușor Dan: O să discutăm după, mai în detaliu, toate lucrurile astea. Vă dați seama că nu e vorba de o chestiune simplă, e vorba de o Cartă care angajează statul român într-o chestiune internațională și trebuie să fie făcută o analiză a raportului dintre drepturile și obligațiile care ar rezulta din această Cartă cu toate celelalte carte, Carta ONU, de exemplu, la care România este parte. Cam asta e.

Şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană (UE) participă joi la Bruxelles, la ora 20.00 (18:00 GMT), la un summit extraordinar pentru a discuta despre un răspuns comun la încercările Statelor Unite ale Americii de a prelua controlul asupra Groenlandei, a informat luni un purtător de cuvânt al preşedintelui Consiliului European, Antonio Costa, transmite EFE.

Anunţul a venit după ce, în ajun, a avut loc o reuniune a ambasadorilor permanenţi ai UE la care s-a discutat despre posibile măsuri de represalii împotriva Washingtonului.

Liderii UE vor discuta evoluțiile recente ale relațiilor transatlantice și implicațiile acestora pentru Uniunea Europeană și vor coordona pașii următori.

Războiul de agresiune al Rusiei, subminarea ordinii internaționale bazate pe reguli, punerea sub semnul întrebării a alianțelor fundamentale – provocările geopolitice cu care se confruntă Europa pot părea uneori descurajatoare.

Însă UE va ieși din această situație mai puternică, mai rezilientă și mai suverană. Răspunsul nostru trebuie să aibă trei componente: o Europă a principiilor, o Europă a protecției șio Europă a prosperității.

Vorbind înaintea sesiunii plenare de la Strasbourg, la 21 ianuarie, președintele Consiliului European, António Costa, a evidențiat câteva aspecte-cheie pe care consideră că statele membre le susțin în linii mari înaintea reuniunii informale:

• unitatea în jurul principiilor dreptului internațional, integrității teritoriale și suveranității naționale;
• unitatea în sprijinul deplin și solidaritatea cu Danemarca și Groenlanda;
• interesul transatlantic comun pentru pace și securitate în regiunea Arctică, în special prin intermediul NATO;
• preocuparea că introducerea unor tarife suplimentare ar submina relațiile și ar fi incompatibilă cu acordul comercial UE–SUA.

Președintele Costa a subliniat, de asemenea, că Uniunea Europeană dispune de puterea și de instrumentele necesare pentru a se apăra.

„Suntem pregătiți să ne apărăm pe noi înșine, statele noastre membre, cetățenii noștri și companiile noastre împotriva oricărei forme de constrângere.” – Președintele Costa

În plus, UE dorește să continue un dialog constructiv cu Statele Unite cu privire la toate aspectele de interes comun.

Tot luni, Comisia Europeană a declarat că este “pregătită să răspundă” ameninţării cu noi tarife din partea preşedintelui american Donald Trump, deşi executivul european a subliniat că se angajează mai întâi să găsească o soluţie diplomatică.

“Prioritatea este să ne implicăm – nu să escaladăm – şi să evităm impunerea de tarife. De ce? Pentru că, în cele din urmă, acestea ar dăuna consumatorilor şi companiilor de ambele părţi ale Atlanticului. (…) Dacă s-ar impune tarife vamale, UE are instrumentele la dispoziţie şi este pregătită să răspundă, pentru că vom face tot ce este necesar pentru a proteja interesele economice europene”, a declarat purtătorul de cuvânt al executivului european, Olof Gill.

La reuniunea organizată duminică, ambasadorii celor 27 de state membre au ridicat posibilitatea adoptării de represalii împotriva Statelor Unite în valoare de 93 de miliarde de euro, o opţiune care era deja pe masă anul trecut, dar pe care Cei 27 au abandonat-o pentru a permite acordul comercial la care Bruxelles-ul şi Washingtonul au ajuns în vară.

Această posibilă măsură este îngheţată până pe 6 februarie, dar ţările UE studiază acum posibilitatea aplicării acesteia în cazul în care Trump impune definitiv tarifele.

Mai multe ţări – între care Franţa, Germania, Spania şi Polonia, potrivit unor surse diplomatice care au vorbit cu EFE – au solicitat duminică activarea, pentru prima dată în istorie, a instrumentului anticoerciţie, care a intrat în vigoare în 2023, pentru a face faţă unei “situaţii în care o ţară terţă încearcă să facă presiuni asupra UE sau a unui stat membru pentru a lua o anumită decizie, aplicând sau încercând să aplice măsuri care afectează comerţul sau investiţiile”.

Acest instrument ar permite Comisiei Europene să impună restricţii asupra importurilor şi exporturilor către Statele Unite, asupra investiţiilor americane în UE, să restricţioneze drepturile de proprietate intelectuală ale companiilor americane sau să le interzică participarea la licitaţii publice.

Însă, înainte de a adopta oricare dintre aceste două măsuri de retorsiune, căutarea “unei soluţii diplomatice şi a unui dialog va fi în prezent abordarea UE”, au declarat alte surse diplomatice pentru EFE.