Președintele României a transmis nemulțumirea față de faptul că statele din estul Europei nu sunt reprezentate în funcțiile de conducere din structurile Uniunii Europene. Ceea ce s-a întâmpla acum 5 ani, după alegeri, a fost o greșeală care nu trebuie să se repete, a spus șeful statului la Strasbourg, înaintea discursului din plenul Parlamentului.
În discursul său din plenul Parlamentului European, Klaus Iohannis a vorbit despre o criză a valorilor și a încrederii publice în instituțiile europene, mai ales după ultimii ani în care unitatea UE a fost pusă la încercare.
Șeful statului a subliniat că euroscepticismul este în creștere în toate statele membre, iar soluția, lucrul care ar creste atractivitatea instituțiilor europene în rândul publicului este extinderea Uniunii Europene.
Președintele Iohannis a subliniat că România este unul dintre cele mai bune exemple ale puterii transformatoare a Uniunii Europene.
”Aderarea ne-a adus beneficii indiscutabile și dintre cele mai concrete. Fondurile europene intrate în România de la momentul aderării ne-au permis să realizăm proiecte esențiale de infrastructură. Peste 600.000 de tineri români au participat la programul Erasmus, însușindu-și astfel modul de viață european”, a arătat președintele României.
”Uniunea înseamnă un spațiu al siguranței, al protecției, al prosperității și al diversității. Uniunea Europeană rămâne, prin excelență, un spațiu al liberei circulații. Ridicarea, în martie, a controalelor la frontierele aeriene și maritime trebuie urmată, în mod firesc, în cel mai scurt timp, de eliminarea controalelor de la frontierele terestre. Doar astfel vom avea reflectarea corectă și concretă a contribuției pe care România o aduce la consolidarea securității întregii Uniuni”, a precizat Iohannis.
De asemenea, președintele României a precizat că există ”o erodare a valorilor la nivelul Uniunii Europene, ceea ce alimentează percepția de declin pe care unii o au despre Europa”.
Președintele Klaus Iohannis a subliniat că o altă linie evidentă de acțiune este aceea de a continua sprijinul pentru Ucraina și poporul său, în pofida anumitor voci care invocă o “oboseală a solidarității” europene. ”Suntem puternic implicați în sprijinirea Ucrainei, precum și a Republicii Moldova, intens afectată de criza din regiune.”
El a spus că extinderea Uniunii Europene prin acceptarea de noi membri nu va face decât să o consolideze.
”Deciziile istorice luate la Consiliul European din decembrie anul trecut cu privire la Republica Moldova și Ucraina, precum și cu privire la Bosnia și Herțegovina și Georgia, reprezintă o victorie pentru întreaga Uniune Europeană”.
”În același timp, Uniunea Europeană trebuie să își asume un rol principal la nivel mondial în menținerea ordinii internaționale, ca o precondiție pentru păstrarea modului nostru de viață și a valorilor noastre. Ponderea economică a Uniunii Europene trebuie să fie reflectată de rolul său politic la nivel internațional. Provocările cu care ne confruntăm sunt globale, iar unele dintre ele pot fi rezolvate doar prin promovarea relațiilor cu parteneri care au valori și interese similare. Asigurarea acestei rețele strategice de parteneriate reziliente ne va face mai puternici și mai competitivi pe termen lung”, a declarat președintele României.
”Dar este la fel de evident că trebuie să eficientizăm capacitatea noastră de luare a deciziilor. Trebuie să analizăm îndeaproape ce măsuri pot fi luate într-un context în care unii consideră că o eficiență reală a mecanismelor de luare a deciziilor este imposibilă fără redeschiderea Tratatelor, în timp ce alții exclud în mod radical această posibilitate”, a subliniat Klaus Iohannis.
”Nu există nicio îndoială că măsuri precum cele discutate în legătură cu Votul cu Majoritate Calificată în domenii specifice ale politicii externe și de securitate pot fi luate fără redeschiderea Tratatelor”, a adăugat acesta.
”Generațiile viitoare privesc spre noi cu speranță și optimism în vremuri volatile din punct de vedere geopolitic și marcate de dificultăți socio-economice. Viitorul Europei depinde de capacitatea Uniunii de a le oferi răspunsuri sincere și de a le livra rezultate concrete în ceea ce privește educația, sănătatea, prosperitatea, securitatea climatică și oportunitățile de angajare”, a arătat Iohannis.
”Am discutat despre prioritățile de pe agenda europeană în această perioadă foarte importantă, când ne pregătim pentru alegerile europarlamentare”, a declarat Iohannis.
”Am discutat clar și despre războiul din Ucraina și cum trebuie să rămânem uniți. Am discutat, cum discutăm de fiecare dată, trebuie să vă spun, și despre Moldova – ce se poate face pentru a veni în sprijinul Moldovei, mai ales acum după ce s-a decis că este cazul să devină parte a spațiului european”.
“Invitaţia transmisă preşedintelui Klaus Iohannis de a se adresa plenului Parlamentului European, într-un an crucial pentru viitorul Uniunii, inclusiv din perspectiva alegerilor europarlamentare şi a deciziilor majore care vor fi luate în următoarea perioadă, reflectă aprecierea legislativului european pentru rolul activ şi constructiv al preşedintelui României şi al ţării noastre de promotor al unui proiect european coeziv, solid, transparent şi aproape de cetăţean”, a transmis săptămâna trecută Administraţia Prezidenţială.
Şeful statului prezintă, în plenul Parlamentului European, viziunea sa asupra soluţiilor la principalele provocări cu care se confruntă UE în prezent şi pune accentul pe acţiunile comune care trebuie întreprinse pentru a apăra şi promova interesele cetăţenilor europeni, precum şi bunăstarea şi securitatea acestora, a mai arătat sursa citată.
Cu prilejul deplasării la Strasbourg, preşedintele Iohannis a avut şi consultări cu preşedintele Parlamentului European pe teme de actualitate de pe agenda UE şi privind priorităţile pentru anul 2024, potrivit Administraţiei Prezidenţiale. Cei doi oficiali au avut convorbiri tete-a-tete.
Şeful statului va avea şi o întrevedere cu europarlamentarii români.
Seria de dezbateri “This is Europe” din cadrul Parlamentului European a fost demarată în 2022, la scurt timp după declanşarea războiului împotriva Ucrainei. În perioada 2022 – 2023, s-au desfăşurat 12 astfel de reuniuni cu lideri europeni, scopul fiind acela de a reafirma valorile europene şi unitatea, de a consolida dezbaterea democratică pe teme de actualitate şi de a genera o viziune consistentă privind viitorul proiectului european.
În octombrie 2018, preşedintele României a susţinut un discurs în cadrul dezbaterii din plenul Parlamentului European privind viitorul Europei. Preluare: Agerpres
Urmărește-ne pe Google News
