Șeful statului prezidează lucrările summitului alături de preşedintele Letoniei, Edgars Rinkevics, şi cel al Poloniei, Andrzej Duda. La eveniment participă, de asemenea, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg.
La Riga este o întâlnire cu mai multe premiere. A fost adoptată declarația comună a co-președinților summitului B9. Președintele României, Poloniei, în calitate de inițiatori ai formatului și președintele Letoniei, țara gazdă.
Este pentru prima dată când declarația este adoptată în această formulă. În mod obișnuit, declarația era semnată de toti președinții statelor membre, însă la această reuniune acest lucru nu a fost posibil pentru că Ungaria a refuzat să o semneze.
Președintele Ungariei nu este prezent la Riga. De asemenea, lipsește președintele Slovaciei.
Declarația reafirmă sprijinul de neclintit pentru Ucraina, cere sporirea ajutorului inclusiv de natură militară și, de asemenea, reafirmă sprijinul pentru aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, va merge miercuri la Budapesta pentru a discuta cu Viktor Orban despre deciziile care se vor adopta la Washington.
Președintele Iohannis a precizat, la Riga, că ”pe măsură ce evoluții regionale dramatice continuă să solicite, tot mai mult, atenție și coordonare depline, trebuie să acționăm pentru a aduce valoare-adăugată Alianței în ansamblul său.”
El a subliniat că trebuie să se acționeze cu mai multă solidaritate, dialog și cooperare. ”Acestea sunt și trebuie să rămână fundamentul forței și rezilienței noastre comune”, a spus șeful statului.
Formatul B9 a contribuit la consolidarea posturii de descurajare și apărare a NATO, de la Marea Neagră la Marea Baltică, a mai adăugat Klaus Iohannis.
”Trebuie să rămânem concentrați pe: îmbunătățirea securității pe Flancul Estic al NATO, mai ales în regiunea Mării Negre. Astfel, vom întări securitatea regională și euroatlantică și a tuturor celor 32 de Aliați. Continuarea și creșterea sprijinului nostru pentru Ucraina, atât timp cât este nevoie. Alți parteneri NATO vulnerabili, în special Republica Moldova, ar trebui să primească, de asemenea, atenția noastră și asistență pentru consolidarea rezilienței. Rusia va continua să reprezinte cel mai mare risc de securitate pentru statele noastre și pentru securitatea europeană”, a declarant președintele Klaus Iohannis, la Riga.
”Noi, Aliații NATO de pe Flancul Estic, ne aflăm în prima linie de contracarare a efectelor negative ale acestui război devastator”, a conchis președintele României.
Reuniunea la nivel înalt a statelor din Formatul Bucureşti 9 se desfăşoară cu o lună înaintea Summitului aniversar al NATO de la Washington, care marchează împlinirea a 75 de ani de la înfiinţarea Alianţei. Liderii au, la Riga, oportunitatea unui schimb aprofundat de opinii cu privire la obiectivele majore şi principalele rezultate preconizate pentru Summitul de la Washington, cu accent pe consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, precum şi pe intensificarea sprijinului pentru Ucraina.
Agenda discuţiilor va viza, astfel, continuarea implementării deciziilor aliate adoptate în cadrul celor mai recente summituri NATO, inclusiv în ceea ce priveşte angajamentele de investiţii şi cheltuieli pentru Apărare, precum şi sprijinul multidimensional acordat Ucrainei.
Din grup fac parte România, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia şi cele trei state baltice: adică, statele de pe flancul estic al NATO. Grupul a fost fondat în urma anexării ilegale de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea în 2014, la iniţiativa Poloniei şi României.
Urmărește-ne pe Google News
