Preşedintele Iohannis participă la Consiliul European. Extinderea UE, ajutorul financiar pentru Ucraina şi cadrul financiar multianual, pe agenda reuniunii

Preşedintele Klaus Iohannis va participa, joi şi vineri, la Consiliul European, unde vor fi abordate teme importante şi complexe, printre care extinderea UE, revizuirea Cadrului Financiar Multianual 2021 – 2027, sprijinul pentru Ucraina, situaţia din Orientul Mijlociu, securitatea şi apărarea, migraţia, precum şi viitoarea Agendă Strategică a UE, informează Administraţia Prezidenţială.

În ceea ce priveşte revizuirea Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021 – 2027, preşedintele Iohannis va pleda pentru o abordare care să promoveze echilibrul de finanţare între angajamentele deja asumate şi noile priorităţi de pe agenda europeană şi să nu implice reduceri ale fondurilor pentru Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună, precizează sursa citată.

Referitor la discuţiile privind măsurile de susţinere pentru Ucraina, în contextul războiului, Klaus Iohannis se va pronunţa pentru necesitatea adoptării unui pachet cuprinzător de sprijin.

Cu privire la situaţia din Orientul Mijlociu, preşedintele României va insista pe necesitatea implicării sporite a Uniunii Europene în regiune în vederea protecţiei civililor, dezescaladării conflictului şi reluării procesului de pace bazat pe soluţia celor două state, adaugă sursa amintită.

De asemenea, potrivit Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului român se va pronunţa pentru continuarea reflecţiei şi a dezbaterilor în vederea adoptării, până în vara anului 2024, a viitoarei Agende Strategice a Uniunii şi va reitera necesitatea formulării priorităţilor pentru următorul ciclu instituţional, „care trebuie să reflecte consolidarea unităţii UE şi a încrederii între statele membre UE”. 

Liderii Uniunii Europene se reunesc la Bruxelles, în ultimul summit din acest an, pentru a discuta despre extinderea UE, ajutorul financiar pentru Ucraina şi bugetul blocului comunitar, transmite joi dpa.

Este de aşteptat ca reuniunea, care se desfăşoară joi şi vineri, dar care s-ar putea prelungi, să fie dominată de disputa dintre premierul ungar Viktor Orban şi alte state ale UE.

Liderii UE trebuie să decidă în unanimitate dacă deschid negocierile de aderare cu Ucraina şi cu privire la pachetul de ajutor pentru Kiev în valoare de 50 de miliarde de dolari.

Orban a ameninţat în repetate rânduri că se va opune prin veto ambelor decizii.

Şi, deşi Bruxellesul afirmă că nu există nicio legătură cu atitudinea lui Orban, chiar în ajunul summitului, Comisia Europeană a deblocat fonduri regionale în valoare de 10,2 miliarde de euro pentru Ungaria.

„Trebuie să spunem limpede că acesta nu este un bazar ungar în care totul se poate negocia”, a declarat premierul belgian Alexander De Croo, citat miercuri de EFE.

Agenţia spaniolă de presă, care citează diverse surse europene şi comunitare, scrie că summitul de joi şi vineri va fi marcat de incertitudine şi multă dramă, în ciuda apelurilor făcute de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, care a cerut „un efort comun decisiv” în spiritul „unităţii”, dar care a recunoscut totodată că va fi un summit dificil.

Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a avertizat la începutul săptămânii cu privire la „consecinţe devastatoare” pentru poporul ucrainean dacă liderii UE nu decid în unanimitate să înceapă negocierile de aderare ale Ucrainei la UE.

În plus, asistenţa financiară actuală a UE pentru Kiev se epuizează la sfârşitul acestui an.

În privinţa chestiunilor interne, liderii UE urmează să discute despre revizuirea Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021 – 2027, după ce Comisia Europeană le-a cerut deja statelor membre UE să suplimenteze contribuţia la bugetul multianual al blocului comunitar cu 65,8 de miliarde de euro până în anul 2027, propunere primită cu reticenţă de capitale europene.

În afară de sprijinirea Ucrainei, suma suplimentară de bani ar urma să fie folosită pentru migraţie, promovarea competitivităţii şi acoperirea costurilor în plus create de o inflaţie mai mare şi de rata dobânzilor.

Este totodată de aşteptat ca liderii UE să discute despre politicile de securitate şi migraţie ale blocului comunitar, precum şi despre situaţia din Orientul Mijlociu.