Preşedintele Iohannis, la reuniunea extraordinară a Consiliului European. Situaţia din Orientul Mijlociu, cea din Ucraina, Agenda Strategică, între temele de discuție. Zelenski, invitat să participe prin videoconferință

Preşedintele Klaus Iohannis va participa, miercuri şi joi, la reuniunea extraordinară a Consiliului European care va avea loc la Bruxelles.

Şeful statului va participa, de asemenea, la recepţia găzduită de Majestatea Sa Philippe, Regele Belgienilor, în onoarea şefilor de stat şi de Guvern ai Uniunii Europene.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, pe agenda reuniunii se află perspectiva unui nou Pact european pentru competitivitate şi relaţia Uniunii Europene cu Turcia. „Subiectul noului Pact european privind competitivitatea va fi dezbătut pe larg şi va include o seamă de aspecte esenţiale pentru viitorul economic al Uniunii, printre care: Piaţa Unică, Uniunea Pieţelor de Capital, politica industrială a Uniunii, energia, economia circulară, aspecte digitale, politici comerciale, aspecte sociale, inovaţie, reducerea poverii administrative, precum şi agricultura”, se precizează într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

CITEȘTE ȘI: Interviu exclusiv cu președintele Consiliului European, Charles Michel: Europa are nevoie de o industrie de armament puternică

Într-un summit de două zile, pe 17 şi 18 aprilie 2024, liderii Uniunii Europene vor discuta despre economie, competitivitate, Ucraina, Turcia, Orientul Mijlociu şi Liban, informează site-ul Consiliului European, https://www.consilium.europa.eu/.

Cu privire subiectul noului Pact european, şefii de stat şi de guverne din UE vor urmări concluziile anterioare privind piaţa unică a Uniunii. La reuniunile anterioare ale Consiliului European, din martie şi iunie 2023, liderii UE au cerut acţiuni ambiţioase pentru a finaliza procesul construcţiei pieţei unice şi pentru a-şi valorifica întregul potenţial. În acelaşi timp, preşedintele Institutului Jacques Delors, Enrico Letta, va prezenta liderilor un raport independent privind viitorul pieţei unice, conform https://www.consilium.europa.eu/.

În privinţa economiei, cele mai recente evoluţii constau în adoptarea de către Consiliu, la 20 februarie 2024, a unei directive privind consolidarea rolului consumatorilor în vederea tranziţiei verzi. Directiva prevede, între altele, o mai bună informare cu privire la potenţialul de reparare al produselor înainte de achiziţionare, precum şi introducerea unei etichete armonizate cu informaţii privind garanţia comercială de durabilitate pe care o oferă producătorii.

Consiliul European va lua în discuţie şi cele mai recente evoluţii din Ucraina, pornind de la discuţiile de la anterioara reuniune din 21-22 martie. Astfel, vor fi abordate atacurile aeriene şi cu rachete continue ale Rusiei împotriva civililor Ucrainei şi împotriva infrastructurii sale critice, inclusiv recenta ţintire intensificată a sectorului energetic. Tot la Consiliul European anterior, din 21-22 martie 2024, liderii au invitat Consiliul să lucreze la cel de-al 8-lea pachet de sprijin pentru Ucraina în cadrul Instrumentului european pentru pace şi au subliniat că Uniunea şi statele membre ar trebui să intensifice furnizarea întregii asistenţe militare necesare, inclusiv achiziţionarea de muniţie pentru Ucraina. În acest sens, ei au salutat iniţiativa lansată de Cehia de a achiziţiona muniţie din ţări din afara UE, mai indică https://www.consilium.europa.eu/.

De asemenea, Consiliul European va avea o discuţie strategică cu privire la relaţiile UE-Turcia, având în vedere raportul Înaltului Reprezentant şi al Comisiei privind situaţia relaţiilor politice, economice şi comerciale. Turcia a obţinut statutul de ţară candidată la aderarea la UE în decembrie 1999. UE şi Turcia au început negocieri de aderare în octombrie 2005, dar, în urma regreselor continue înregistrate de această ţară în ceea ce priveşte democraţia, statul de drept şi drepturile fundamentale, negocierile de aderare UE-Turcia se află, din iunie 2018, în impas.

Nu în ultimul rând, şefii de stat şi de guvern vor discuta despre Orientul Mijlociu, inclusiv despre Liban. La Consiliul European anterior, liderii Uniunii au cerut o pauză umanitară imediată care să ducă la o încetare durabilă a focului în Gaza, precum şi eliberarea necondiţionată a tuturor ostaticilor şi acordarea de asistenţă umanitară. De asemenea, în urma atacurilor cu drone şi rachete ale Iranului împotriva Israelului, UE a condamnat ferm atacurile şi a declarat că acestea reprezintă o escaladare fără precedent şi o ameninţare la adresa securităţii regionale. Din perspectiva dreptului internaţional, liderii UE au subliniat importanţa respectării şi a punerii în aplicare a ordonanţei Curţii Internaţionale de Justiţie din 26 ianuarie 2024, care se referă la drepturile palestinienilor din Fâşia Gaza. În acest sens, liderii au luat act cu profundă îngrijorare de rapoartele reprezentantei speciale a ONU, Pramila Patten, afirmându-şi consternarea faţă de violenţele sexuale comise în timpul atacului terorist din 7 octombrie, conform https://www.consilium.europa.eu/.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski este invitat să se adreseze reuniunii extraordinare a Consiliului European prin videoconferinţă. El solicită aliaţilor Ucrainei să livreze ţării sale mai multe sisteme de apărare aeriană.

Joi, în cea de-a doua zi a reuniunii, fostul prim-ministru italian Enrico Letta urmează să prezinte un raport privind viitorul pieţei unice a UE, sistemul de reglementare economică al blocului ce permite bunurilor, banilor, serviciilor şi oamenilor să se deplaseze liber în cele 27 de state membre ale UE. 

***
La anterioara reuniune a Consiliului European din 21-22 martie 2024, liderii UE au adoptat concluzii privind Ucraina, securitatea şi apărarea, Orientul Mijlociu, extinderea, relaţiile externe, migraţia, pregătirea şi răspunsul în caz de criză, agricultura şi semestrul european. De asemenea, liderii au participat la un prânz cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, discutând situaţia geopolitică şi principalele provocări globale. Aceştia au sărbătorit împreună cu prim-miniştrii Islandei, Liechtensteinului şi Norvegiei cea de a 30-a aniversare a Acordului privind Spaţiul Economic European (SEE) şi au trecut în revistă pregătirile pentru noua agendă strategică.

***
Consiliul European a fost creat în decembrie 1973, ca un organism informal la nivelul UE. Prin Tratatul de la Maastricht (1992), Consiliul European devine un organism oficial (fără să fie una dintre instituţiile Uniunii), iar prin Tratatul de la Lisabona (2009), acesta devine una dintre cele şapte instituţii ale UE. Astfel, Consiliul defineşte orientarea politică generală a UE, dar nu are un rol legislativ la nivelul Uniunii.

Consiliul European stabileşte agenda politică, în mod tradiţional prin intermediul „concluziilor”, adoptate în cadrul reuniunilor, care identifică subiectele de interes şi măsurile care urmează să fie luate. În cadrul fiecărei reuniuni a Consiliului European sunt adoptate concluzii de către această instituţie.

Din Consiliul European fac parte şefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre ale UE, preşedintele Consiliului European şi preşedintele Comisiei Europene. Deciziile în cadrul instituţiei sunt adoptate, în general, prin consens. În anumite situaţii menţionate în tratatele UE, deciziile sunt adoptate în unanimitate sau cu majoritate calificată.

Pe lângă reuniunile formale, Consiliul European desfăşoară şi reuniuni informale sau extraordinare ale şefilor de stat sau de guvern. De obicei, în urma acestor reuniuni, liderii adoptă mai degrabă o declaraţie decât concluzii oficiale. Sursa: Agerpres