– Domnule președinte, suntem încântați să vă avem la București pentru consultări în ceea ce privește agenda strategică 2024 – 2029. De ce este această agendă atât de importantă și care sunt elementele sale cele mai importante?
Este un moment esențial, pentru că în lunile următoare Consiliul European, cei 27 de șefi de state și guverne vor trebui să dea orientări strategice pentru anii următori. Vedem bine că este un context dificil în plan geopolitic, cu războiul Rusiei împotriva Ucrainei, insecuritate, instabilitate. Există două puncte cheie, din punctul meu de vedere. Pe de o parte, trebuie să fim exacți în maniera noastră de a lucra împreună, să întărim apărarea europeană, mai multă siguranță, mai multă cooperare, să susținem industria de apărare în Europa, pentru a avea mai multă influență și pentru a proteja siguranța noastră.
În al doilea rând, trebuie să continuăm să lucrăm pentru a îmbunătăți situația economică în Europa. Vedem bine că piața internă este un atu, dar care necesită eforturi de aprofundare.
Apoi, mai este și domeniul energetic, de asemenea, care este important atât din punctul de vedere al siguranței, dar și al dezvoltării economice și al strategiei industriale. În consecință, împreună cu șefii de state și guverne trebuie să luăm decizii și de aceea și există aceste consultări pregătitoare intense, care sunt necesare.
– Ați menționat siguranța și apărarea, de care se vorbește mult în această perioadă, așa cum e și normal. Cred că aici există două aspecte, unul care privește siguranța și apărarea noastră, ca uniune, și siguranță și apărare, ajutor pentru Ucraina, pentru efortul de război al Ucrainei, pentru că vedem că situația în Statele Unite este din ce în ce mai complicată, perspectiva electorală nu e nici ea așa de sigură. Din acest punct de vedere, cum vedeți următoarele luni din perspectiva securizării unui ajutor pentru Ucraina într-o perioadă atât de dificilă?
Aveți dreptate, există două dimensiuni. Pe de o parte există dimensiunea imediată, în care este imperativ să continuăm să susținem Ucraina, atât cât putem. Este ceea ce am făcut acum câteva săptămâni cu un pachet adiţional de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, pe lângă cele 90 de miliarde care au fost deja mobilizate.
Ceea ce facem, de asemenea, ca Uniune Europeană, cu statele membre, pentru prima dată, finanțăm livrarea de arme Ucrainei. Am luat această decizie în primele zile care au urmat invaziei totale de către Rusia și vedem foarte bine că trebuie să accelerăm eforturile, pentru că, foarte concret, Ucraina are nevoie de muniție pentru a rezista, pentru a-și apăra teritoriul, pentru a apăra valorile noastre comune de democrație și de libertate.
Lucrăm cu multă vigoare ca să încurajăm fabricile noastre europene să mărească capacitățile de producție pe termen scurt. Pe termen mediu și lung, trebuie să avem o strategie care să permită mai multe investiții în sectorul apărării. Fabricile noastre europene din domeniul apărării au nevoie de predictibilitate, au nevoie de contracte fixe. Banca Europeană de Investiții este și ea implicată pentru a deveni cel mai important investitor pe viitor.
Din punct de vedere economic, pentru că ați menționat dimensiunea rezilientă și competitivitate, există o problemă importantă, pentru că economia europeană este la 65 la sută din cea americană, circulă chiar o glumă care spune că europenii nu fac decât să reglementeze ceea ce inventează americanii. Ce trebuie făcut pentru a relansa această economie? Ați menționat această latură militară, de apărare, dar ce alte posibilităţi de relansare a economiei există?
Paharul este pe jumătate plin sau pe jumătate gol. Pe de o parte avem atuuri importante, suntem o putere economică, cu o piață de 450 de milioane de cetățeni care sunt și consumatori, suntem foarte buni în a defini standarde, principii, reguli și vedem că îi inspirăm și pe alții în ceea ce privește protecția mediului sau protecția socială, dar avem și câteva puncte slabe: pe de o parte, avem nevoie de reguli de joc echitabile, de filtre, între noi, în interiorul pieței unice, dar și cu restul lumii.
În caz contrar, compețiția nu este corectă. Când un competitor, cum ar fi China spre exemplu, își subvenționează masiv propriile întreprinderi, asta pune în dificultate întreprinderile noastre. Și chiar și Statele Unite, care sunt un aliat, un prieten, un partener, când decide să pună în practică acest plan masiv de subvenții în sectorul tehnologiilor verzi, asta are un impact asupra întreprinderilor noastre și pentru dezvoltarea lor. Deci trebuie să facem să se respecte regulile, trebuie să aprofundăm piața unică, să lărgim serviciile, există prea multe bariere și constrângeri.
Apoi, un punct care îmi atrage atenția. Cred că avem o mare slăbiciune: avem, în realitate, 27 de piețe financiare și asta afectează întreprinderile, pentru că întreprinderile care au potențial de creștere în Europa nu reușesc să găsească finanțare privată pentru a-și dezvolta activitatea, pentru a genera potențial de creștere, iar acesta este subiectul pieței europene de capitaluri, care ar trebui să aibă o strategie comună în materie de investiții private, prin eliminarea barierele și această fărâmițare actuală, care reprezintă o frână. Pe această pistă cred că șefii de state vor da un impuls, sunt destul de încrezător, în următoarele luni.
– Domnule președinte, am citit că unul dintre elemenetele importante ale agendei strategice este extinderea Uniunii Europene. E foarte important, pentru că, din 2013 procesul este practice blocat. De ce am fi optimiști pentru următoarea legislatură în ceea ce privește extinderea, având în vedere că reforma, pe care o așteptăm cu toții, nu este decât o reform teoretică, chiar filosofică, dar nu concretă.
Extinderea este un act strategic major. Nu este probabil o întâmplare că după această invazie a Ucrainei de către Rusia a avut loc această revelație că nu putem amâna la nesfârșit să lăsăm pe mai târziu acest subiect. Aţi putut observa că de doi ani acest punct se află în mod regulat pe agenda Consiliului European.
Pe de o parte am revitalizat procesul cu Balcanii de Vest, am alocat sume extreme de importante pentru a favoriza o integrare graduală, prin investiții, prin dezvoltare economică, decizii utile pentru state care vor deveni state membre, asta în primul rând. Am dat un semnal foarte puternic Ucrainei, Moldovei și Georgiei, și vedem că ritmul se accelerează. Pentru că vedem că Ucraina, Moldova, Georgia au început procesele de reformă indispensabile pentru a adera la regulile, principiile europene: statul de drept, lupta împotriva corupției. Există aici un punct important: Uniunea Europeană, cele 27 de state membre, trebuie să facă la rândul lor partea lor de treabă, pentru că ne dăm seama că o Uniune Europeană cu mai mult de 27 de membri în viitor va avea un impact asupra politicilor noastre, asupra finanțării acțiunilor noastre europene, dar în egală măsură și asupra manierei de a lua decizii, ceea ce presupune reforma interne ăla Uniunii Europene, care sunt de asemenea pe agenda discuțiilor.
De pe data de 31 martie România și Bulgaria au intrat parțial în spaţiul Schengen și am văzut că migrația este un alt element al agendei strategice 2024-2029. O să fac o legătură între cele două, pentru că Austria a făcut-o, a instrumentalizat politic această problemă a migrației și aș vrea să știu dacă credeți că după ce Austria a primit tot ceea ce a cerut în materie de securizare a frontierelor externe ăla Uniunii Europene România este mai aproape de pasul următor, intrarea cu frontierele terestre.
Un prim element important este că am făcut un pas înainte semnificativ, pentru că, prin reglarea problemei frontierelor aeriene și maritime este un pas înainte important, însă nu este suficient. Prin urmare, în următoarele luni subiectul va rămâne pe agenda Consiliului. Eu am spus-o deseori, sunt în favoarea recunoașterii totale a României și Bulgariei în spațiul Schengen. Vom continua să lucrăm și salut angajamentul președintelui Iohannis, care nu a precupețit niciun efort pentru a avansa cu această cauză.
Apropo de președintele Iohannis, având în vedere că după toate datele negocierile pentru o funcție de top la NATO nu merg prea bine, dumneavoastră îl vedeți succesor al dumneavoastră?
Președintele Iohannis este un om experimentat, care are o sinceră convingere europeană, fără îndoială, însă, fiind vorba de NATO, înțelegeți că nu sunt în măsură să comentez procedurile de selecții proprii NATO, acesta ar fi un prim element.
În ceea ce privește funcțiile europene, vor fi alegeri europene care vor avea loc în luna iunie și, după alegerile europene Consiliul European va face propuneri și va lua decizii.
Ați renunțat să mai participați la alegerile europene pentru a vă duce mandatul până la sfârșit și la vreau să vă întreb unde vă vedeți? Sunteți un politician foarte tânăr încă. Unde vă vedeți în câteva luni? Poate comisar european?
Mulțumesc pentru că ați menționat tinerețea mea, însă tinerețea trece cu timpul, apoi, serios vorbind sunt concentrat total până la finalul misiunii mele.
Am decis să merg până la capătul mandatului pentru că mi-am dorit ca în niciun caz ca eventuala mea candidatură să destabilizeze Consiliul European. Consiliul European este o fundație, un sâlp și nu am vrut ca pe timpul tranziției instituționale să aibă loc și cea mai mică destabilizare a acetui organism care joacă un rol foarte important în pe plan European.
Urmărește-ne pe Google News
