Preşedinta Comisiei Europene: Ucraina va putea cheltui în scop militar două treimi din împrumutul european de 90 de miliarde de euro
Ursula von der Leyen și Volodimir Zelenski / Sursa foto: Profimedia Images
14 January 2026, 15:46
Ucraina va putea cheltui pentru a-şi consolida capacităţile militare anul acesta şi anul viitor 60 de miliarde din cele 90 de miliarde de euro din împrumutul oferit de UE, a anunţat miercuri preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, relatează AFP.
Liderii europeni au convenit în decembrie asupra unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, finanţat prin emiterea de datorie comună a UE, dar pe care Ucraina îl va rambursa numai dacă Rusia îi va plăti “reparaţii de război” şi care va fi garantat de bugetul UE, adică de statele membre.
Trei dintre acestea, respectiv Ungaria, Republica Cehă şi Slovacia, au cerut şi au obţinut o scutire de la participarea la mecanismul de garantare a împrumutului, ameninţând că în caz contrar l-ar putea bloca prin veto. Premierul ungar Viktor Orban a spus că acest împrumut nu va fi niciodată rambursat de Ucraina, întrucât Rusia nu va dori să-i plătească reparaţii de război, caz în care statele UE garante vor trebui să-l plătească în final.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat după acel acord că împrumutul va avea dobândă zero pentru Ucraina, dobânda urmând să fie suportată tot din bugetul comunitar.
Ea a precizat miercuri că, din cele 90 de miliarde de euro, 30 de miliarde vor putea fi folosite de Ucraina pentru a-şi acoperi deficitul bugetar, iar 60 de miliarde pentru achiziţia de echipamente militare, furnizate cu prioritate de ţările europene.
“Cu 60 de miliarde de euro ajutor militar, Ucraina va putea rezista în faţa Rusiei şi, în acelaşi timp, se va putea integra mai strâns în baza industrială de apărare europeană”, consideră preşedinta Comisiei Europene. Totuşi, a adăugat ea, dacă producătorii europeni nu vor putea satisface o anumită cerere din partea Ucrainei, aceasta va putea să achiziţioneze respectivele arme sau muniţii din afara Europei.
Într-o gară din suburbiile orașului Kiev, două vagoane vopsite albastru și alb, marca Căilor Ferate Ucrainene stau pe peronul principal, cu motoarele diesel funcționând în timp ce zăpada cade necontenit. Trenul nu pleacă nicăieri, dar oferă un serviciu vital pentru zeci de oameni rămași fără curent electric și fără servicii de bază, precum apa curentă sau încălzirea.
14 January 2026, 12:00 (actualizat 14 January 2026, 15:08)
Mai multe ţări din UE, inclusiv Franţa, au insistat ca această finanţare să meargă în principal către industria europeană de apărare, o cerinţă contestată de Kiev şi de alte ţări europene, care au argumentat că Statele Unite furnizează o mare parte din echipamentele militare de care Ucraina are nevoie în războiul cu Rusia.
După preluarea mandatului de preşedinte al SUA în urmă cu un an, Donald Trump nu a mai aprobat niciun nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, adică donaţii, dar a continuat livrarea de arme şi muniţii în baza ajutorului deja aprobat de predecesorul său democrat Joe Biden.
Între timp, printr-o înţelegere cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, Trump a găsit o modalitate care să-i convină pentru a continua susţinerea militară a Ucrainei în războiul cu Rusia, dar prin care acest ajutor să fie suportat financiar de europeni. Aşa a apărut iniţiativa PURL, acronimul în limba engleză al mecanismului “Lista de Necesităţi Prioritare pentru Ucraina”, prin care statele europene cumpără din SUA arme şi muniţii destinate armatei ucrainene.
Garanțiile de securitate pentru Ucraina, împărțirea sarcinilor și coordonarea – sunt aspectele concrete dezbătute ieri, la reuniunea Coaliției de voință, întrunită la Palatul Elysee. Totul este prevăzut inclusiv într-un document pregătit de experții militari. Marea Britanie și Franța s-au declarat dispuse să trimită trupe în Ucraina după o încetare a focului. “România nu va trimite trupe în Ucraina, ci este pregătită să contribuie prin sprijin pe mai multe paliere, inclusiv prin consolidarea securității la Marea Neagră”, a declarat președintele Nicușor Dan.
7 January 2026, 08:16 (actualizat 7 January 2026, 08:20)
