Premierul interimar Ilie Bolojan: În faza în care suntem este puțin probabil să avem săptămâna viitoare o dezbatere a Legii salarizării. LIVE, pe TVR Info

Șeful guvernului vorbește despre ultimele decizii luate de Guvern.

Declarații ale premierului Ilie Bolojan:

-ultima ședință de guvern înainte de sesiunea extraordinară a Parlamentului. Și am trecut în revistă proiectele PNRR, de câteva miliarde de euro, finanțarea lucrărilor la autostrăzi, la spitale, la calea ferată.

-sunt șase capitole importante corespunzătoare unor proiecte depuse în Parlament. Cu excepția unuia, celelalte pot fi dezbătute și eventual aprobate.

-un proiect fără probleme este recompensarea personalului din ANAF și Vamă pentru încaăsrile suplimentarte pe care le vor avea pentru a combate evaziunea

-al doilea- cariera personalului din Administrație – propus de Agenția Națională a Funcționarilor Publici.

-al treilea – Codul Urbanismului – cu impact mare privind administrarea localităților, impact de 970 de milioane de euro, în dezbatere în Comisia de administrație a Camerei Dep. și există un acord ca modificările la preț să se facă inclusiv la București – cu data de 1 ianuarie 2028, eliberarea autorizațiilor de construire să se facă nu de primăriile de sector, ci de Primăria Capitalei.

-al 4 lea – legat de decarbonizare. Două proiecte de legi: unul privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire. Guvernele României vor finanța înlocuirea încălzirii pe lemne, cu randamente scăzute, cu alte sisteme. Astfel încât lemnul care se taie să fie într-o cantitate mai mică. Al doilea – proiect pe hidrogen, jalon din PNRR.

-incompatibilități, ANI. Un proiect depus de ministrul Cătălin Predoiu.

-un proiect nefinalizat, din păcate, este cel legat de salarizare. Discuțiile continuă. Consider că în faza în care suntem este puțin probabil să avem o dezbatere săptămâna viitoare. În 2-3 zile discuțiile ar putea fi încheiate, astfel încât într-o nouă sesiune extraordinară, la începutul lunii august, în prima săptămână, Parlamentul să discute această lege foarte importantă.

-programul PNRR nu este un scop pentru noi, să-l bifăm, ci este un instrument de dezvoltare a țărilor europene, de stabilire a mecanismelor noastre pentru a fi mai puternice și reziliente. Înseamnă un grant de 4,6 miliarde de euro, consolidarea încrederii, pentru că acest program a fost asumat de toate guvernele din 2021, de toată clasa politică, dar înseamnă și o societate mai așezată.

-unul din proiectele cele mai dificile, asumat acum 4 ani dar pasat de toate guvernele, este cel legat de Legea salarizării. Chiar dacă suntem pe ultima sută de metri, noi nu trebuie să ne prioritizăm imaginea, ci trebuie să prioritizăm interesul României. Este o lege care introduce mai multă echitate în salarii, gândită conform puterii actuale a economiei, fără să recurgem la împrumuturi. Este un mecanism stabil, avem o valoare de referință care se indexează în funcția de dinamica economică, iar salariile ar crește conform creșterii economiei. Și face ca cei rămași în urmă să-i ajungă în timp pe cei care sunt în față, cu mecanisme, sporuri, generând discrepanțe în sectorul public. Avem ministere cu salarii duble, la aceeași muncă. Prin acest proiect nu va scădea niciun venit, pentru că se vor oferi compensații. Iar la final vor crește două treimi din salarii, iar o treime va stagna până când vor fi ajunși din urmă de celelalte două treimi.

-Am ajuns la acest proiect pornind de la realitatea economică – anul acesta avem un plafon de cheltuieli de personal pentru sectorul public 166 miliarde, 8,1% din PIB, iar anul viitor e de 7,9% din PIB, 174 de miliarde. Pe diferența de 8 miliarde partidele au semnat un acord și au spus că vor continua discuțiile astfel încât, pe de o parte, România să-și încaseze cele 770 de milioane de euro și să avem o lege a salarizării mai echitabilă. Au început discuțiile cu sectoarele bugetare, în baza cătora Ministerul Muncii a constatat problemele care sunt, a văzut care sunt așteptările și la final propunerea M. Muncii a propus ca anvelopa salarială să crească cu o valoare mai mare. Au fost purtate discuții cu Comisia Europeană astfel încât să ajungem la un acord care să țină cont de controlul deficitului și de țintele stabilite și s-a acceptat un acord de 12,1 miliarde care reprezintă 8,1% PIB – dar reprezintă creșterea efectivă a PIB-ului cu 7,3%. În baza acestor discuții au continuat negocierile în grup de dl consilier Burnete și pe parcurs au apărut discuții legate de drepturile salariale prevăzute de hotărârile judecătorești, de actele subsecvente care trebuie publicate în aplicarea legii și de alte aspecte.

-consider că adoptarea acestui proiect este un lucru important pentru România, nu este perfect, dar aduce predictibilitate și echitate. Neadopatrea lui ne aduce o pierdere de 770 de milioane de euro, dar nu face nicio economie la cheltuielile de salarii – pentru că de la 1 ianuarie vor fi indexate salariile cel puțin cu inflația pe un an. O indexare cu 7% ne duce exact la creșterea de 12 miliarde. Nedreptățile vor fi și mai mult potențate. Sper că în al 12 lea ceas vom găsi înțelepciunea necesare, în loc de slogane să venim cu soluții realiste. Cei care au soluții de dat cred că este corect să le spună, dar a nu vota un proiect nu cred că este o soluție.

-proiectul legat de incompatibilități: a ajuns în Parlament. El a ajuns în forma aceasta în 3 etape. El trebuia adoptat în primul trimestru, nu s-a întâmplat asta, la data la care ministrul Radu Marinescu și-a depus mandatul proiectul era un draft, o propunere de OUG care nu era pusă în acord cu Agenția națională de Integritate (ANI) pentru că o parte din articole fac referire la ANI. L-am rugat pe dl ministru Predoiu ca primul lucru – să se pună de acord cu Agenția, ceea ce a și făcut. Imediat după preluarea mandatului, după discuțiile cu ANI, am avut un proiect care prevedea, de exemplu, obligativitatea asigurării transparenței declarației de avere. Am considerat că înainte de-l trimite în parlament, este bine să avem discuții, i-am contactat pe reprezentanții partidelor, pe foștii miniștri – dacă vor să facă propuneri. Într-o primă parte dl ministru Marinescu a confirmat că va trimite propuneri, ulterior nu le-a mai trimis. Au participat la discuții 3 partide, în urma lor s-a finalizat proiectul care a fost depus în parlament, cu mai multe modificări, una dintre ele este cea legată de neobligativitatea publicării declarației de avere. Guvernul va susține în parlament și în comisii ca forma adoptată de Parlament să fie cea prin care declarațiile de avere să fie publicate, obligatoriu, pe site-ul instituției.

-alt proiect depus în Parlament – legat de aprobarea acordului de împrumut pentru SAFE. România trebuie să solicite avansul de 15% din suma contractată – 2,5 milioane de euro pe cvare am putea să o direcționăm cître ministere, să plătească avansurile, inclusiv la Transporturi, să înceapă lucrările din nord-estul României.

-atacul cibernetic care a blocat baza de date de la Cadastru. Se lucrează la remedierea lui. E vorba de STS, SRI și DNCS, din datele pe care le avem, nu au fost afectate datele legate de proprietăți. În momentul de față este într-o fază de finalizare transferul în cloud-ul guvernamental a aplicației care rulează baza de date, mâine se va realiza o evaluare a securității acestei aplicații de către STS, iar Centrul Național Cyberint va face un audit cibernetic al noii infrastructuri, pentru a stabili dacă sunt necesare măsuri suplimentare de securitate. Estimarea este că în cursul săptămânii viitoare se va relua activitatea Agenției și va fi posibilă accesarea bazei de date. Se va lucra sâmbăta și duminica. Ceea ce s-a întâmplat la cadastru este o lecție pentru toți cei implșicați în gestionarea acestor date – de a respecta standardele de protecție, de a avea oameni competenți.

-Despre posturile din Sănătate solicitate a fi deblocate. Pentru angajări e nevoie de un memorandum. La 193.000 de angajați din Sănătate ni s-au solicitat aprobarea deblocării de 26.000 de posturi – mai mult de 10%. În condițiile în care din cele 123.000 de paturi, gradul de ocupare mediu este de 63%. Sunt spitale cu 40-45%. Cheltuielile de personal medii în spitalele din România raportate la suma contractată, reprezintă 65%, în medie. Avem și spitale în care chletuielile de personal reprezintă 90%, asta înseamnă că spitalele nu mai sunt dedicate pacienților, ci angajaților. Managerii încasează două treimi din banii de salarii chiar dacă n-ar trata, ipotetic, nicun pacient, și diferența provine din tarifele contractate cu CNAS pentru serviciile pacienților. Când am avut rezerve să aprobăm cele 7.600 de posturi propuse de Ministerul Sănătății din cele 26.000, era generat pentru că, dacă ipotetic ar fi intrat toate posturile, ar fi însemnat suplimentar 1 miliard de lei doar cu aceste posturi. Fără să analizăm problemele majore din Sănătate. Am cerut în ședința de guvern, în afară de memorandumul cazului de la Marie Curie, MS și CNAS, să finalizeze până luni o analiză pe spitale.

Întrebări și răspunsuri:

-(despre agențiile de rating) Perspectiva bună – legată de cea legată de faptul că pe primul trimestru deficitul bugetar este sub cel din prima jumătate a anului trecut. Nu aici sunt problemele. Sper că în perioada următoare, cu cât avem un guvern stabil mai repede, cu cât politicile sale sunt angajate mai ferm să respecte indicatorii macroeconomici, economie pe baze sănătoase, orice risc de scădere ar fi redus.

-(dacă s-a gândit la plecare) Dacă mâine aș pleca să știți că nu se rezolvă nicio problemă. problema se rezolvă în condițiile în care ai un guvern stabil. Or nu eu am contribuit la această situație. Soluția este să se găsească o formulă prin care să avem un guvern stabil. Dar pentru asta trebuie să existe înțelepciune și mai puține claxoane și mai multă muncă și seriozitate.

-(despre legea salarizării) Sper că dat fiind angajamentele luate de toți, impactul asupra bugetelor noastre, vom găsi o formulă prin care să fie aprobat. Cea mai facilă – printr-o dezbatere parlamentară, dacă nu, doar dacă ai un guvern. Dar nu speculez.

-(despre Romatsa) Romatsa a propus, printr-o modificare legislativă, să se alimenteze conturile pentru funcționarea acesteia. Până la sfârșitul unii august nu sunt probleme.

-(despre carburanti) Prețuri: – piața să rezolve lucrurile sau o intervenție care astăzi nu poate fi făcută decât la nivel parlamentar. O modificare de lege trebuie făcută atent, pentru că efectul poate fi o criză pe piață.

-(de unde va lua cele 12 miliarde de lei pentru creșterea anvelopei salariale) Avem o responsabilitate cu toții pentru adoptarea acestei legi. Cred că fiecare parlamentar și partid are răspunderea vizavi de votul pe care îl dă sau nu.

-(care este formula propusă de guvern) La guvern evit să fac declarații politice. În general trebuie făcut un efort de către toți cei implicați. Eu sunt adeptul unei soluții rezonabile.

-(despre interimat până la finalul anului) Nu cred că se pune problema, trebuie găsită o soluție. Cu cât avem un guvern mai repede, cu atât este mai bună.

-(despre criza carburanților) Nu vom ajunge în situația ca statul să scoată din rezervă. Nu poți ști ce se întâmplă în Marea Neagră, strântoarea Urmuz. Piața românească a reușit să facă față din punctulde vedere al aprovizionării, dar nu puteam să nu ne influențeze dinamica prețurilor globale.

Înalta Curte de Casație și Justiție a amânat joi, pentru data de 6 august, pronunțarea unei soluții definitive în dosarul pe care l-a câștigat în primă instanță cu Guvernul și Ministerul Finanțelor pentru neplata unor drepturi salariale restante către magistrați, apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

Dosarul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea introdusă de ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile necesare pentru plata restanțelor, inclusiv printr-o rectificare bugetară.

Curtea de Apel a stabilit că decizia trebuie pusă în aplicare în termen de zece zile de la rămânerea sa definitivă. În caz contrar, Executivul riscă penalități de 1% din suma datorată pentru fiecare zi de întârziere, precum și o amendă zilnică echivalentă cu 20% din salariul minim brut pe economie.