Poziții diferite cu privire la recesiunea tehnică. Grindeanu atacă austeritatea, Bolojan vorbeşte despre „costul necesar”

România a intrat în recesiune tehnică, iar reacţiile din interiorul coaliţiei de guvernare scot la iveală două viziuni diferite asupra direcţiei economice a ţării: pe de o parte, preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, acuză „tăvălugul deciziilor economice stupide” şi avertizează că oamenii şi firmele plătesc deja costul austerităţii, iar pe de altă parte, premierul Ilie Bolojan susţine că scăderea economică este una temporară şi reprezintă un preţ inevitabil al tranziţiei către un model bazat pe investiţii şi disciplină bugetară, după ce datele oficiale ale Institutului Naţional de Statistică au confirmat al doilea trimestru consecutiv de contracţie a economiei.

Bolojan: Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat al tranziţiei către o economie solidă

Premierul Ilie Bolojan transmite că recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat al tranziţiei către o economie solidă.

România nu traversează “o criză”, ci o perioadă de corecţie economică “necesară pentru a avea o economie mai stabilă şi mai puternică”, a scris prim-ministrul, vineri, pe Facebook.

Precizările vin în contextul în care, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, economia României a crescut cu 0,6% în 2025, însă a încheiat anul în recesiune tehnică, după ce Produsul intern brut (PIB) a fost mai mic cu 1,9% în trimestrul IV comparativ cu trimestrul III din 2025. Acesta este al doilea trimestru consecutiv de scădere.

“Creşterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condiţiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit şi consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiţii, productivitate, export şi disciplină bugetară. Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat şi inevitabil al acestei tranziţii, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creştere sănătoasă şi prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe şi tot mai scumpe”, transmite Bolojan.

El analizează comparativ anii 2024 şi 2025, menţionând că în 2024 a existat un deficit bugetar “ridicat”, de aproape 8-9% din PIB. De asemenea, s-a înregistrat un deficit extern “semnificativ”, de 8,2% din PIB, dar cu o creştere economică reală “modestă”, sub 1%.

“În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creştere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult, în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, recesiune tehnică, cu scăderi de 0,4% în primele două trimestre ale anului. De ce? Pentru că o parte importantă a banilor cheltuiţi în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide şi compensarea unor presiuni sociale şi inflaţioniste, nu către dezvoltarea reală a economiei”, explică Bolojan.

Potrivit acestuia, în anul 2024 consumul puternic a venit din “tot mai multe” importuri, iar inflaţia ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic.

“Cu alte cuvinte, în 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puţin. Părea că situaţia este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau”, adaugă premierul.

În schimb, în iulie 2025, contextul s-a schimbat “fundamental”, deoarece a început redresarea, precizează Bolojan.

“Am realizat o corecţie de aproximativ 1% din PIB, un efort semnificativ care a generat costuri sociale şi nemulţumiri. Aş fi vrut să existe o cale de a le evita. Teoretic, o asemenea ajustare ar fi trebuit să genereze o frânare accentuată a economiei. Totuşi, datele arată că, în 2025, creşterea economică rămâne în jur de 0,6%”, scrie premierul.

Astfel, în 2024 a existat un stimul fiscal mare, cu impact economic redus şi cu acumulare de dezechilibre interne şi externe. În 2025 s-au luat măsuri de disciplină fiscală, dar s-a înregistrat o creştere similară, “susţinută de investiţii reale şi factori structurali”, precizează premierul.

“Acest lucru arată că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizaţi. Dar consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Este o condiţie esenţială pentru stabilitate, credibilitate şi dezvoltare sustenabilă. Această tranziţie presupune, temporar, o perioadă de contracţie economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă şi mai competitivă. Nu traversăm o criză. Traversăm o perioadă de corecţie economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă şi mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung”, se mai arată în postare.

Grindeanu: “Dacă o guvernare nu este pentru oameni, atunci nu va mai fi deloc”

Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, consideră că este timpul să fie oprit “acest tăvălug al deciziilor economice stupide”, avertizând că “dacă o guvernare nu este pentru oameni, atunci nu va mai fi deloc”.

“După luni de austeritate, sacrificii, taxe aberante şi preţuri crescute, Statistica a confirmat oficial ceea ce milioane de români simt deja în buzunarele lor: nu mergem în direcţia corectă cu o economie care a intrat în recesiune tehnică. Este o realitate dureroasă şi o ruşine pentru întreaga coaliţie de guvernământ, inclusiv pentru noi. Da, PSD este parte a Guvernului şi ne asumăm partea noastră de responsabilitate. Nu am reuşit întotdeauna să găsim mijloacele potrivite pentru a opri toate aceste amputări economice şi sociale care au lovit fiecare român şi fiecare firmă românească”, a scris Grindeanu pe Facebook.

Potrivit acestuia, s-a dus o luptă cu “nişte contabili ai suferinţei sociale”.

“În loc să ne luptăm cu populiştii care ar vinde România pe nimic în prima secundă, noi am stat să ducem o luptă la baionetă cu nişte contabili ai suferinţei sociale pentru a opri măcar în parte tăierile obtuze. Am făcut ce am putut cu 22% în Parlament. Singurul partid de stânga într-o coaliţie dominată de dreapta. Fără PSD, TVA ar fi fost astăzi 24%, alimentele de bază nu ar mai fi fost plafonate, salariul minim nu ar fi crescut, toate investiţiile ar fi fost oprite, zeci de mii de locuri de muncă ar fi fost pierdute, salariile medicilor şi altor categorii esenţiale ar fi fost tăiate, subvenţiile în agricultură ar fi fost stopate, impozitul pe multinaţionale ar fi fost eliminat şi plafonarea la gaze ar fi fost ridicată. Am reuşit să împiedicăm toate aceste lucruri. Regret însă că nu am reuşit să stopăm multe dintre toate deciziile hazardate care s-au transformat în experimente făcute pe spatele oamenilor”, a scris Grindeanu pe Facebook.

El adaugă că soluţia constă în măsurile de solidaritate “care conţin lucruri clare pentru pensionari, pentru mame, veterani şi pentru copiii cu dizabilităţi”.

“În mod cert, există un vinovat principal pentru direcţia greşită în care am fost împinşi. Încăpăţânarea dusă la absurd, rezistenţa acerbă la orice argument raţional, obsesia permanentă pentru imagine şi calculele personale în locul dialogului real şi al soluţiilor economice solide. Acesta este adevăratul bilanţ la şase luni de mandat. Există însă şi o vină colectivă. Iar românii nu sunt interesaţi de scuze şi justificări. Ei văd doar rezultatul: după sacrificii de neimaginat, România este în recesiune. În acest ritm şi mai ales în această direcţie nu mai putem continua. Trebuie îndreptat urgent tot ce s-a greşit. Românii nu sunt nişte nume ce “poartă cheltuieli” într-un tabel, nici nişte “asistaţi” sau “probleme bugetare”. Sunt bunici, sunt părinţi, sunt copii şi tineri care depind de noi. Este timpul să oprim acest tăvălug al deciziilor economice stupide. Trebuie să punem economia pe primul loc şi să abandonăm modelul creşterii taxelor în neştire şi “fără excepţii””, a subliniat liderul PSD.

Grindeanu mai spune că “a sosit timpul să implementăm, în sfârşit, Programul de relansare economică, despre care PSD vorbeşte de cinci luni”.

“Este nevoie de dialog real în coaliţie, nu de decizii impuse unilateral. Înţelegeţi, domnule prim-ministru, că o guvernare dacă nu este pentru oameni, atunci nu va mai fi deloc!”, a transmis, în final, preşedintele PSD.

Economia României a crescut cu 0,6% în 2025, însa Produsul intern brut a fost mai mic cu 1,9% în trimestrul IV comparativ cu trimestrul III din 2025, potrivit datelor semnal publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică.

Acesta este al doilea trimestru consecutiv în care economia scade, fapt care indica intrarea în recesiune tehnică. 

Potrivit ministrului Finanţelor, Alexandru Nazare: România nu traversează o criză economică

Potrivit ministrului Finanţelor, Alexandru Nazare, datele publicate de Institutul Naţional de Statistică arată că România nu traversează o criză economică, ci o ajustare temporară, în contextul corecţiilor bugetare din ultimul an, economia menţinând o creştere reală de 0,6% în 2025, susţinută de investiţii, exporturi şi stabilitatea pieţei muncii, în timp ce scăderea din ultimele două trimestre este interpretată drept un efect conjunctural al tranziţiei către un model bazat pe investiţii şi disciplină fiscală, nu un semn al unei deteriorări generale, Guvernul estimând totodată o accelerare a creşterii economice în 2026, de cel puţin 1%.

România menține o creștere de 0,6% în 2025 şi reintră pe drumul cel bun, în ciuda iresponsabilității bugetare din ultimii ani. Românii au nevoie de echilibru şi de fapte concrete, nu de alarme false, a scris Alexandru Nazare pe Facebook.