Poveştile celor mai frumoase biblioteci din ţară. Cum rezistă acestea în era digitală şi cine le mai trece pragul

Deşi suntem codaşi la citit, mai mult de jumătate dintre români nu au citit nicio carte anul trecut, avem unele dintre cele mai spectaculoase biblioteci din lume. Unele sunt ca muzeele, oamenii intră numai să le admire, altele, în care mai intră doar, rar, elevi sau pensionari, şi-au pierdut strălucirea, în caz că au avut-o vreodată. Cum sunt tratate bibliotecile din ţară, cine le mai trece pragul şi dacă oamenii chiar rămân să citească acolo, aflăm de la corespondenţii TVR din marile oraşe.

CLUJ-NAPOCA

La Cluj-Napoca, cei mai mulți abonați ai bibliotecilor sunt studenții. În Cluj sunt trei mari bibliocteci. Biblioteca Centrală Universitară “Lucian Blaga” este una dintre cele vechi din Cluj, din 1872, cu o colecție impresionantă de cărți și documente din toate domeniile. E aproape imposibil să nu găsești ce cauți aici. Sunt trei săli de lectură în care poți consulta volumele de care ai nevoie, sau poți pur și simplu să lucrezi de pe laptop, deoarece ai conexiune wireless la dispoziție.

Un alt serviciu al BCU este și accesul la o bază de date online. Cea mai veche carte-manuscris din colecţia specială a BCU este o carte de rugăciuni, care datează din anul 1459. În aceeaşi sală, mai există şi alte cărţi de rugăciuni şi variante ale Noului Testament din anii 1500 – 1600. Doritorii pot avea acces și la o reproducere a jurnalului lui Christofor Columb. În total, cititorii pot alege din aproape patru milioane de cărți.

Taxa de înscriere la BCU este 40 de lei pentru studenți (50 de lei pentru alte categorii), iar apoi în fiecare an trebuie să îți visezi permisul, dar asta costă doar 10 lei.

A doua mare bibliotecă este „Octavian Goga”. Este deschisă de luni până vineri de la 8 la 20. Aici, la sediul central sunt mai bine de 150.000 de volume. Taxa de înscriere pentru studenți este de 10 lei. Trebuie să știi că nu vei putea împrumuta la domiciliu dacă nu ești domiciliat în județul Cluj. Volumele sunt atât în rafturi cât și în formă electronică. Aici, tinerii au parte și de activități care nu implică neapărat lectura. De exemplu bunele maniere în societate sau măsuri în caz de urgență. Iar adulții au club de lectură sau club de bricolaj. Seniorii trecuți de 60 de ani pot învăța să lucreze pe calculator.

Studenții mai au la dispoziție încă o bibliotecă, cea a Universității Tehnice, de pe strada Observatorului.

CRAIOVA

Aproximativ 200.000 de cetățeni solicită sau frecventează anual Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” pentru a împrumuta cărți, pentru a organiza sau participa la diferite acțiuni culturale și educative.

În 2018 au fost împrumutate sau consultate aproximativ 250.000 de documente din colecțiile bibliotecii. În momentul de față, fondurile de cărți, reviste și ziare ale bibliotecii numără peste 628.088 unități, dintre care 535 cărți vechi românești și străine rare din secolele XVI – XIX, precum și 5 manuscrise valoroase.

Biblioteca dispune de patru filiale locale, în cartierele Craiovița Nouă, Brazda lui Novac, Rovine și Valea Roșie, precum și de mai multe filiale și centre culturale pe care le sprijină în afara granițelor țării: Canada, Serbia, Italia, Bulgaria, Grecia și, în curând, Republica Moldova.

IAŞI

Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iaşi este cea mai veche bibliotecă universitară și una dintre cele mai importante biblioteci din România.

S-a întâmplat să-și închidă de mai multe ori porţile, fie din pricina lipsei de spaţiu, fie a cutremurului din 1940 sau a războiului, în 1944, a avut fondurile de publicaţii risipite sau reduse de calamităţi. În 1860, prin înfiinţarea la Iaşi a primei universităţi din ţară, din bibliotecă a Academiei Mihăilene devine Bibliotecă Universitară, apoi Centrală şi Publică în 1864, din nou Universitară în 1916.

A funcţionat în clădirea Academiei Mihăilene, în Universitatea veche, în Universitatea nouă , pentru ca după al doilea război mondial să se mute în clădirea Bibliotecii Fundaţiunii „Regele Ferdinand I”, ale cărei fonduri le înglobează.

Aceasta din urmă a fost construită între anii 1930-1934 după planurile arhitectului Constantin Jotzu. Interiorul acestui edificiu este lucrat în marmură de Carrara şi mozaic veneţian, iar exteriorul este împodobit cu impresionante coloane în stil ionic, pilaştri neodorici, mici frontoane triunghiulare şi medalioane cu personalităţi marcante ale culturii naţionale.

Inestimabilele manuscrise, cărţi vechi şi rare, unele purtând semnăturile lui B.P. Hasdeu, M. Eminescu – care au fost şi directori ai instituţiei, I. Creangă, Şt. Procopiu ş.a., provin în principal din biblioteci mănăstireşti şi particulare, care au intrat în patrimoniul bibliotecii conform legii, prin donaţii sau cumpărătură. În ultimul an, biblioteca a intrat într-un proces intens de digitalizare pentru a oferi iubitorilor de carte și cercetătrilor posibilitatea de a studia documentele existente.

TIMIŞOARA

Biblioteca Judeţeană Timiş a fost fondată la 29 octombrie 1904, sub denumirea de Biblioteca publică cu caracter ştiinţific a oraşului Timişoara. Ea şi-a început activitatea cu un fond de publicaţii de 27.850 volume. Astăzi, biblioteca oferă cititorilor săi aproximativ 750.000 de publicaţii – cărţi, periodice şi alte documente grafice şi audio-vizuale, în limba română şi în limbi străine.

Anual, achiziţionează 15.000 de unităţi de bibliotecă, însumând 2.400 de titluri. Înscrie peste 17.000 de cititori, difuzează aproape 500.000 de volume şi înregistrează o frecvenţă de peste 200.000 de cititori.

Prin structura colecţiilor pe care le deţine, Biblioteca Judeţeană Timiş are caracter enciclopedic şi se adresează tuturor categoriilor socio-profesionale. Serviciile sunt gratuite.

Din perspectivă istorică, zona Timişoarei a luat contact cu ideea de cultură încă din perioada medievală, aici existând renumita bibliotecă a Mănăstirii de la Cenad, alături de alte biblioteci mănăstireşti.

Istoric

•       Ideea de bibliotecă publică, care să ofere acces tuturor celor interesaţi de lectură sau informare, a apărut în secolul al XIX-lea, atunci când Josef Klapka a înfiinţat, la Timişoara în anul 1815 prima bibliotecă publică de împrumut, cu sală de lectură din Imperiul Habsburgic.

•       În anul 1870 au funcţionat la Timişoara trei biblioteci cu caracter popular al căror fond de carte era disponibil locuitorilor cartierelor Fabric, Iosefin şi Elisabetin.

•       Prin înfiinţarea Reuniunii Române de Lectură, în anul 1873, în cartierul Fabric a fost deschisă şi o bibliotecă

•       30 iunie 1903, Comisia jurisdicţională locală hotărăşte înfiinţarea unei biblioteci publice cu profil ştiinţific. La recomandarea membrilor Comisiei asociaţiile şi reuniunile culturale din Timişoara, alături de personalităţi ale oraşului donează bibliotecii nou înfiinţate importante fonduri de publicaţi

•       29 octombrie 1904 este inaugurată Biblioteca Publică cu Caracter Ştiinţific a Oraşului Timişoara, cu un fond de 27.850 volume

•       1923 – fondul bibliotecii se măreşte cu 1280 cărţi cumpărate şi 77 donate; se fac primele abonamente la publicaţii periodice – 29 reviste – Ideea europeană, Gândirea, Viaţa Românească etc.

•       18 decembrie 1940 – Biblioteca îşi mută sediul în str. Voltaire nr. 7

•       din 1952 sediul instituţiei se află în Piaţa Libertăţii nr. 3