Politico: Sabotarea barajului Nova Kahovka creează cel mai grav dezastru ecologic din Ucraina „de la Cernobîl încoace”

Catastrofa a avut loc marți dimineața devreme, când exploziile au sfâșiat colosalul baraj hidroelectric Nova Kahovka din sudul Ucrainei – secând unul dintre cele mai mari rezervoare artificiale de pe continent. Aceasta a forțat evacuarea a mii de oameni din aval, a poluat terenurile, a distrus un mare generator de electricitate și va cauza probleme viitoare cu aprovizionarea cu apă.

Kievul dă vina pe Rusia, care a preluat controlul barajului la 24 februarie 2022, prima zi a invaziei sale la scară largă în Ucraina. Kremlinul a arătat cu degetul spre Ucraina, dar nu a furnizat nicio dovadă.

Ucraina a avertizat de mult timp privind acest pericol. În octombrie, președintele Volodimir Zelenski a cerut Occidentului să facă presiuni asupra Rusiei pentru a nu arunca în aer barajul, despre care a spus că a fost echipat cu explozibili. „Distrugerea barajului ar însemna un dezastru pe scară largă”, a spus el.

Dar, în timp ce observatori internaționali sunt prezenți la Zaporijjia, cea mai mare centrală nucleară din Europa, nu a fost cazul legat de Nova Kahovka. Barajul a cunoscut luni de lupte în timp ce Ucraina a împins trupele rusești înapoi peste râul Nipru anul trecut și se află acum pe linia frontului între cele două armate.

Un dezastru uman

Impactul imediat este asupra oamenilor care locuiesc în aval; malul vestic al Niprului se află sub control ucrainean, în timp ce estul este încă în mâinile Rusiei.

Șeful ucrainean al regiunii Herson, Oleksandr Prokudin, a declarat că până la 16.000 de persoane din teritoriul controlat de Ucraina sunt în pericol și mulți oameni vor trebui să-și părăsească locuințele.

Vitali Bogdanov, un deputat în consiliul municipal din Herson care locuiește în apropiere, a mers marți dimineață să vadă amploarea pagubelor. „Nu există panică, serviciile de salvare lucrează, poliția și armata sunt peste tot”, a declarat el pentru Politico, adăugând: „Mulți oameni sunt evacuați”.

Bogdanov a declarat că nu intenționează să își părăsească locuința, deoarece trebuie să aibă grijă de rudele sale în vârstă.

Cei care locuiesc pe teritoriul ocupat de Rusia au rămas în incertitudine cu privire la ce urmează să facă.

Sergii Zeinalov, un regizor de film care locuiește la Kiev, și-a sunat marți dimineață bunica din Oleșki, un oraș situat la aproximativ 70 de kilometri în aval de baraj. „În acel moment nu era apă în oraș. Din câte știu, în Oleșki nu există acum electricitate sau comunicații. Drept urmare, informațiile vin încet. Între timp, apa se apropie de casele de acolo”.

Impactul asupra mediului

Ministrul adjunct de externe al Ucrainei, Andrii Melnik, a numit ruperea barajului de la Nova Kakhovka „cel mai grav dezastru de mediu din Europa de la Cernobîl încoace”.

Gama de efecte este vastă – de la strămutarea oamenilor la înecarea animalelor și poluarea mediului.

„Acum știm că potențial 600 sau poate chiar 800 de tone de petrol au fost eliberate în apă”, a declarat la Bruxelles ministrul ucrainean al Mediului, Ruslan Strileț. „Această scurgere de petrol va ajunge în derivă în râul Nipru și sunt sigur că va ajunge în Marea Neagră”.

Potrivit lui Olexi Pasiuk, un militant al grupului de mediu CEE Bankwatch, „impactul temporar” al inundației ar putea dura până la o săptămână.

„Cu toate acestea, mai târziu, impactul mai mare va fi cauzat de lipsa de apă, deoarece rezervorul Kahovka este o sursă de apă pentru sistemul de irigare din sudul regiunii Herson”, a adăugat el. „Ne putem aștepta la probleme semnificative pentru agricultură și pentru populația locală care trăiește din ea.”

Secarea rezervorului ar putea avea, de asemenea, un impact dramatic asupra Peninsulei Crimeea, ocupată ilegal. Aceasta se bazează pe apa din Ucraina continentală; una dintre primele acțiuni ale trupelor rusești invadatoare de anul trecut a fost redeschiderea unui canal de apă legat de rezervor, care fusese închis de Ucraina după anexarea din 2014.

„Va fi un dezastru social-economic. Fermierii nu vor putea să cultive”, a declarat Wim Zwijnenburg de la PAX, un ONG olandez, și colaborator al rețelei de investigații Bellingcat. „Ucraina deja [blocase] râul către Crimeea înainte de conflict pentru a opri fluxul de apă, ceea ce a dus deja la o anumită deșertificare în zonă. Este greu de făcut vreo prediție, majoritatea efectelor se vor manifesta probabil peste doi, trei ani.”

Iulia Marhel, coordonator al Let’s Do It Ukraine SOS, cel mai mare ONG de mediu din țară, a calificat barajul spart drept o „catastrofă”.

„Animalele, speciile vor fi distruse”, a spus ea. „Se va schimba climatul întregii regiuni. Terenurile agrare ucrainene vor fi probabil distruse. Zona va fi inundată. Locurile din care va pleca apa se vor transforma în deșerturi; locurile în care apa va rămâne vor deveni mlaștini.”

Acest lucru se adaugă la costul vast al impactului de mediu al războiului, care a ajuns la 2.000 de miliarde de grivne (53 de miliarde de euro), a declarat Ministerul ucrainean al Mediului.

Lupte pentru putere

Distrugerea barajului nu va avea un efect imediat asupra rețelei naționale de electricitate a Ucrainei, a declarat Vitali Muhin, consilier strategic al companiei hidroenergetice de stat Ukrhidroenergo din Kiev. Nova Kahovka, construit în anii 1950, are o capacitate de 357 de megawați, dar nu a contribuit cu prea multă energie de când a intrat sub ocupație rusă.

Nu va fi repusă în funcțiune prea curând. Ukrhidroenergo a declarat că „în urma exploziilor din sala mașinilor, centrala hidroelectrică Kakhovka este complet distrusă. Nu este recuperabilă”.

Centrala hidroelectrică ar fi fost o sursă cheie de energie curată și o parte importantă a mixului energetic postbelic al Ucrainei, a declarat Olena Pavlenko, președinta grupului de reflecție în domeniul energiei DiXi Group din Kiev.

Ihor Sirota, șeful Ukrhidroenergo, a declarat că Kievul va construi o nouă uzină pe același amplasament după ce va elibera teritoriul.

Aruncarea în aer a barajului de la Nova Kakhovka are un potențial impact asupra centralei nucleare Zaporijjia, marcată de bătălie, ocupată de asemenea de trupele rusești. Centrala se bazează pe apa din rezervor pentru a-și răci cele șase reactoare, dar acestea se află acum în așa-numita oprire la rece, iar bazinul de răcire al centralei este plin, astfel că are nevoie doar de „câțiva litri pe zi”, a declarat Leon Cizelj, președintele Societății Nucleare Europene.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică a declarat că există suficientă apă de răcire la centrală pentru aproximativ șase luni.

„Instalația are la dispoziție opțiuni de rezervă și nu există niciun risc pe termen scurt pentru securitatea nucleară”, a declarat directorul general Rafael Mariano Grossi.