Politico: Problema UE nu e Belgia, ci Trump. Testul care va arăta dacă blocul european rămâne unit sau poate fi divizat

Liderii Uniunii Europene se reunesc joi la Bruxelles pentru un summit crucial privind finanțarea Ucrainei, sub presiunea fără precedent a administrației Trump. Divergențele legate de folosirea activelor rusești înghețate scot la iveală o fractură tot mai adâncă în interiorul UE și ridică semne de întrebare asupra capacității blocului de a rămâne unit într-un moment decisiv pentru securitatea europeană, arată Politico într-un amplu articol.

***

Un summit al liderilor UE, programat pentru joi, va testa dacă blocul va rămâne unit – sau dacă Donald Trump îl poate diviza. Un dezacord cu miză mare între guvernele europene privind utilizarea activelor rusești înghețate de la invazia Ucrainei de către Vladimir Putin pentru a finanța reconstrucția țării scoate la iveală o diviziune mai profundă pe întreg continentul cu privire la modul de a face față unei noi ordini mondiale și unei presiuni fără precedent din partea SUA.

„Vor să ne slăbească”, a declarat un înalt oficial al UE, familiarizat cu relația transatlantică și cu pregătirile pentru summit. Consiliul European trebuie să facă două lucruri în această săptămână.

Liderii au nevoie de rezultate concrete, în special în ceea ce privește finanțarea Ucrainei. Însă guvernele mainstream spun, de asemenea, că trebuie să apere UE atunci când Casa Albă încearcă să influențeze politicile, iar mai mulți lideri europeni ca niciodată – de la Viktor Orbán din Ungaria la Andrej Babiš din Cehia – resping consensul acceptat la Bruxelles.

UE ar fi „grav afectată pentru ani de zile” dacă nu reușește să ajungă la un acord privind finanțarea Ucrainei, a declarat cancelarul german Friedrich Merz într-un interviu la televiziunea germană.

„Și vom arăta lumii că, într-un moment atât de crucial al istoriei noastre, suntem incapabili să stăm împreună și să acționăm pentru a ne apăra propria ordine politică pe acest continent european.” Oficiali ai administrației Trump au făcut presiuni asupra guvernelor europene – cel puțin asupra celor pe care le consideră cele mai prietenoase – să respingă planul de utilizare a celor 210 miliarde de euro în active rusești pentru a finanța Ucraina, au declarat pentru POLITICO patru oficiali ai UE implicați în discuții.

Când liderii UE s-au întâlnit la Bruxelles în octombrie, nu au reușit să ajungă la un acord privind banii imobilizați, deoarece Belgia s-a opus. Două luni mai târziu, este clar că problema UE nu este, de fapt, Belgia, ci Trump.

Comisia Europeană și capitalele cele mai influente au negociat între ele în acest interval, încercând să-l convingă pe premierul belgian Bart De Wever – al cărui sprijin este crucial, deoarece țara sa găzduiește cea mai mare parte a activelor rusești înghețate din Europa – să susțină planul.

Discuțiile s-au intensificat în ultima săptămână, pe măsură ce UE a încercat să ofere garanții Belgiei. Însă șansele de a ajunge la un acord au devenit mai degrabă mai mici decât mai mari chiar și pe parcursul zilei de marți, a spus oficialul de rang înalt, care a vorbit liber, sub protecția anonimatului. „Mi-a venit să plâng”, a spus acesta despre atmosfera unei reuniuni la Bruxelles a miniștrilor afacerilor europene care pregăteau summitul.

„Nu mai este liderul lumii libere”

Ucraina are nevoie disperată de bani, confruntându-se cu un deficit bugetar de 71,7 miliarde de euro anul viitor. Dacă banii nu încep să curgă până în aprilie, va fi nevoită să reducă cheltuielile publice, ceea ce ar putea afecta moralul și capacitatea sa de a continua să se apere, la aproape patru ani de la invazia pe scară largă a Rusiei.

Guvernul belgian spune că opoziția sa față de utilizarea activelor rusești pentru finanțarea împrumutului ține de necesitatea de a-și proteja propriii contribuabili în cazul în care banii ar trebui vreodată rambursați.

Pentru alte țări europene, problema ține de geopolitica mai largă. Campania de influență americană, în cadrul căreia oficiali ai administrației Trump au ocolit Bruxellesul și au purtat discuții pe canale neoficiale cu capitalele, a dus la alăturarea Italiei, Bulgariei, Maltei și Cehiei grupului de țări care se opun planului.

Eșecul ar fi o catastrofă pentru poziția UE în lume, au declarat oficiali europeni, având în vedere mesajul pe care l-ar transmite. Nu doar către administrația Trump, belicoasă – care, în Strategia sa de Securitate Națională publicată la începutul acestei luni, a declarat că va sprijini forțele eurosceptice – ci și către președintele rus Vladimir Putin, care pune deschis sub semnul întrebării suveranitatea fostelor state sovietice.

Manfred Weber, liderul Partidului Popular European, de centru-dreapta, cea mai mare familie politică din UE, a oferit marți o evaluare tranșantă a deteriorării relațiilor. „Statele Unite nu mai sunt, în mod evident, liderul lumii libere”, le-a spus el jurnaliștilor la Strasbourg, unde Parlamentul European se află în sesiune în această săptămână. Administrația Trump „se distanțează de noi”.

O Ucraină falită ar avea o poziție mai slabă în negocierile de pace, subminându-i șansele de a obține pacea durabilă de care are nevoie pentru a se reconstrui după devastarea a patru ani de război total. „Nici măcar nu am cuvântul potrivit”, a declarat premierul Estoniei, Kristen Michal, pentru POLITICO, când a fost întrebat ce s-ar întâmpla dacă UE nu reușește să obțină un acord privind împrumutul.

Kievul trebuie să știe „că Europa sprijină Ucraina indiferent de situație. Că nu trebuie să accepte o înțelegere proastă”.

Potrivit unui proiect de plan de pace scurs în presă, negociat de Casa Albă și Kremlin, Washingtonul dorește să folosească o parte din activele rusești înghețate pentru a finanța eforturi de reconstrucție conduse de SUA.

Eliberarea activelor înghețate către Ucraina, ca parte a unui împrumut de despăgubiri, ar permite Kievului să decidă unde să direcționeze banii, Franța pledând pentru o abordare „Europa pe primul loc” în ceea ce privește cheltuielile pentru armament. Trump exercită, de asemenea, presiuni asupra președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, pentru a ceda Rusiei întinse zone fortificate și de importanță strategică din Donbas – teritorii pe care Kremlinul nu le controlează în prezent. Casa Albă a respins acuzațiile Bruxellesului de imixtiune.

„Speculațiile lansate de surse anonime care nu au fost prezente la aceste discuții nu ar trebui luate în serios”, a declarat adjuncta purtătorului de cuvânt al Casei Albe, Anna Kelly. „Singurul obiectiv al Statelor Unite este aducerea păcii în acest conflict… Atât ucrainenii, cât și rușii au declarat clar pozițiile lor privind activele înghețate, iar singura noastră sarcină este să facilităm un dialog care, în cele din urmă, să ducă la un acord.”

Negocierile șovăielnice de marți i-au făcut pe oficialii și liderii UE să invoce tot mai des opțiunea nucleară: impunerea împrumutului de despăgubiri prin vot cu majoritate calificată – cu alte cuvinte, ignorarea obiecțiilor unor state și mersul mai departe oricum. Însă unii oficiali au spus că acest lucru ar rupe și mai mult un bloc deja fracturat și l-ar putea arunca într-o criză reală.

O alternativă este ca unele țări să ofere pur și simplu împrumuturi bilaterale limitate.

„Este important să avem Belgia de partea noastră”, a declarat marți pentru POLITICO premierul Letoniei, Evika Siliņa, „dar vom vedea. Dacă aceasta [votul cu majoritate calificată] va fi singura opțiune, de ce nu?” „Este important ca UE să-și arate atât forța, cât și capacitatea de a lua o decizie fermă, pentru că lucrăm de destul de mult timp deja și am promis Ucrainei că o vom ajuta cu resurse financiare – iar activele înghețate sunt cu adevărat o sursă bună”, a spus ea.

Siliņa a adăugat, pe un ton apăsat: „Pentru Belgia, cred că nu le doresc să devină a doua Ungarie.” POLITICO a relatat săptămâna trecută că diplomații au avertizat că Belgia riscă să fie izolată în procesul decizional al UE din cauza încăpățânării sale privind acordul legat de active. Pentru Ucraina, împrumutul de despăgubiri finanțat din activele rusești ar fi cea mai bună soluție pentru gaura sa financiară – sprijinul FMI pentru țară depinde de acest plan.

Însă Zelenski, într-un chat pe WhatsApp cu jurnaliștii, luni, a fost pragmatic. Nu contează cum obține Ucraina banii, atâta timp cât îi obține. „Desigur, ne-ar plăcea foarte mult să folosim [activele rusești] pentru a ne reconstrui statul”, deoarece „este corect ca rușii să plătească pentru distrugere”. Dar, a adăugat el, „un împrumut de despăgubiri sau orice format bazat pe valoarea activelor rusești înghețate – între 150 și 200–210 miliarde de dolari în total – este într-adevăr un factor decisiv”.

Cum discuțiile dintre oficialii europeni nu au reușit să ducă la un acord, liderii reuniți vor avea, în mod neobișnuit, la summitul de joi, sarcina de a găsi ei înșiși o soluție.

Articol semnat de Victor Jack, cu contribuții de la Gabriel Gavin, Nick Vinocur, Veronika Melkozerova, Max Griera și Daniella Cheslow