Politico: Pariul lui Viktor Orban pentru a-și relansa șansele electorale: O confruntare cu UE

Liderul ungar vrea să-l prezinte pe principalul său rival, Péter Magyar, drept o marionetă a țintelor sale tradiționale: Bruxelles și Kiev. Însă Magyar se dovedește greu de încadrat într-un tipar, scrie publicația Politico.

Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, a decis că o confruntare cu Bruxelles-ul este exact ceea ce are nevoie campania sa electorală aflată în dificultate.

Orbán este în defensivă pe plan intern, fiind în urma rivalului său, Péter Magyar, cu aproximativ 8 puncte procentuale în sondaje înaintea alegerilor din 12 aprilie. Așa că a trecut la atac împotriva a doi dintre „dușmanii” săi preferați din străinătate: Bruxelles și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

În acest fel, încearcă să-i întindă o capcană lui Magyar, eurodeputatul în vârstă de 44 de ani care este pe cale să-l învingă.

Magyar și-a construit avansul în sondaje concentrându-se strict pe corupția, proasta gestionare și clientelismul despre care spune că au definit cei 15 ani ai lui Orbán la putere. Ultimul lucru pe care și-l dorește este o cursă electorală în care să fie etichetat drept candidatul pro-UE sau pro-Ucraina.

Dar exact în această direcție încearcă acum Orbán să mute campania. Pe scena internațională, guvernul său a făcut un pas extrem de provocator, blocând pachetul financiar al UE de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei, pachet convenit la o reuniune a Consiliului European în decembrie, acuzând Kievul că tergiversează reparațiile la conducta Druzhba, care furnizează petrol Ungariei.

Momentul ales de Orbán nu este deloc întâmplător, având în vedere problemele sale electorale. După ce a provocat o confruntare cu Bruxelles-ul pe tema Ucrainei, el a escaladat situația în această săptămână acuzând partidul lui Magyar, Tisza, de trădare, susținând că acesta ar fi de partea UE și a lui Zelenski în acest conflict.

Orbán trece la ofensivă

Orbán însuși conduce ofensiva. El prezintă conflictul său cu Bruxelles și Kiev drept identic cu lupta sa împotriva partidului Tisza, pe care l-a acuzat că a rămas „rușinos de tăcut” în legătură cu problemele aprovizionării cu petrol din Ucraina.

„În linie cu Bruxelles și Kiev, în locul unui guvern național, ei [Tisza] vor să aducă la putere în Ungaria un guvern pro-ucrainean. De aceea nu apără interesele poporului ungar și ale Ungariei”, a susținut Orbán într-o postare pe Facebook.

A continuat cu o altă postare în care a afirmat că Tisza ar distruge sectorul energetic al țării și a insistat că partidul său de guvernământ, Fidesz, este „alegerea sigură în aprilie”.

„Scopul [opoziției] este haosul, lipsa combustibilului și creșterea prețurilor la benzină înainte de alegeri. De aceea s-au aliat cu Zelenski împotriva poporului ungar”, a spus Orbán.

Evitând capcana, Magyar a respins acuzațiile lui Orbán, nu apărând UE sau pe Zelenski, ci susținând că gestionarea economică defectuoasă a premierului alimentează prețurile ridicate și insistând că combustibilul este mai ieftin în Polonia, Cehia și Bulgaria.

„Orbán nu guvernează eficient și nu arată niciun interes față de situația în continuă deteriorare a cetățenilor sau a mediului de afaceri din Ungaria. În schimb, alege să mintă, să incite la ură și să împovăreze țara cu unele dintre cele mai mari taxe din Europa”, a declarat Magyar.

Partidul Tisza a refuzat să comenteze.

Cât de pro-UE este, de fapt, Magyar

Pentru UE, marea îngrijorare este cât timp va prelungi Orbán – liderul european cel mai apropiat de Kremlin – această confruntare. Kievul are nevoie disperată de pachetul de 90 de miliarde de euro blocat, iar șase săptămâni de incertitudine din cauza alegerilor din Ungaria ar putea amplifica tensiunile geopolitice legate de războiul din Ucraina.

Deși o mare parte a Bruxelles-ului speră într-o victorie a lui Magyar – în principal pentru a pune capăt obstrucționismului Budapestei față de Ucraina – ironia atacurilor lui Orbán este că Magyar nu este deloc un politician pro-UE fără rezerve și cu atât mai puțin unul clar pro-Ucraina. De fapt, în unele privințe, adoptă un discurs chiar mai naționalist decât Orbán.

De exemplu, Tisza a votat împotriva împrumutului de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina în Parlamentul European, iar Magyar s-a opus ferm planurilor de aderare accelerată a Kievului la Uniunea Europeană.

Într-un interviu acordat publicației POLITICO în 2024, Magyar a declarat că Tisza este pro-UE, dar a vorbit deschis despre neajunsurile Uniunii. S-a declarat împotriva ideii unui „superstat” european și a spus că nu are „prieteni” în Parlamentul European. La prima sa conferință de presă în Parlament, s-a opus trimiterii de arme către Ucraina.

La începutul acestui an, partidul Fidesz al lui Orbán a încercat să-l pună pe Magyar în dificultate pe tema acordului comercial UE–Mercosur cu America de Sud, pe care îl contestă susținând că ar afecta fermierii ungari. În cele din urmă, Tisza a votat în ianuarie pentru înghețarea ratificării acordului UE–Mercosur, încălcând linia grupului Partidului Popular European din care face parte – o mișcare care ar fi declanșat o adevărată furtună de critici în cadrul grupului.

Mesaj calibrat

Relația incomodă a lui Magyar cu Bruxelles-ul a fost vizibilă la Conferința de Securitate de la München din această lună. A folosit evenimentul pentru a iniția contacte prudente cu lideri europeni de prim rang, inclusiv cancelarul german Friedrich Merz și vicecancelarul Lars Klingbeil, precum și cu premierul polonez Donald Tusk, premierul croat Andrej Plenković și președintele finlandez Alexander Stubb.

Mesajul său a fost atent calibrat. Magyar a declarat că dorește să repare daunele aduse normelor democratice și judiciare de către Orbán, dar cu scopul principal de a restabili accesul Ungariei la fondurile UE și de a apăra „interesele ungare”. Limbajul său privind Ucraina a fost mult mai rezervat.

„Prioritatea principală a unui viitor guvern Tisza va fi să asigure fondurile UE la care Ungaria are dreptul. Pentru a realiza acest lucru, vom introduce imediat măsuri stricte anticorupție, vom restabili independența justiției și vom proteja libertatea presei și a învățământului superior”, a scris el pe platforma X după întâlnirea cu Merz, pe 14 februarie.

În același timp, a subliniat că nu sprijină o aderare rapidă a Ucrainei la UE.

În mod vizibil, Magyar nu s-a întâlnit cu niciun lider al instituțiilor UE – un gest dificil de gestionat simbolic, mai ales în condițiile în care tabăra Fidesz a umplut străzile Budapestei cu imagini generate cu AI în care Magyar ar conspira împotriva Ungariei alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Omul misterios

Per ansamblu, Magyar rămâne o enigmă atât pentru observatorii din UE, cât și pentru cei din Ucraina.

Un eurodeputat din grupul liberal Renew a declarat: „Simțim că orice este mai bun decât Orbán, dar sincer nu sunt sigur ce reprezintă concret, ce vor să facă efectiv, de exemplu în Europa și geopolitic”.

Chiar și în interiorul grupului său din Partidul Popular European, opiniile sunt împărțite. „Trebuie să vedem, dacă Magyar câștigă, cum va organiza guvernul și cum va distribui puterea”, a spus un oficial PPE. „Odată ajuns la putere, întrebarea este dacă va avea forța să reziste tentațiilor sau va cădea pradă lor, așa cum a făcut Orbán”.

În ceea ce privește Ucraina, este deja clar că o victorie a lui Magyar nu ar însemna o detensionare peste noapte a relațiilor cu Kiev. Totuși, diplomații din UE și Ucraina speră că acesta nu va sabota deliberat eforturile europene, așa cum a făcut Orbán.

„Nu știm care vor fi consecințele [alegerilor], așa că trebuie să fim prudenți”, a spus un consilier al guvernului ucrainean, menționând că sunt în contact cu echipa lui Magyar. „Dar, urmărindu-i discursurile publice, pare puțin mai flexibil și asta așteptăm.”

Ministrul suedez pentru afaceri europene, Jessica Rosencrantz, a declarat că încă speră la o schimbare mai clară a poziției Budapestei.

„Sper la o schimbare a abordării Ungariei față de Ucraina, pentru că trebuie să rămânem uniți pentru securitatea europeană. Având în vedere propria istorie a Ungariei, mi se pare de necrezut că nu au arătat solidaritate”, a spus ea.