Politico: Cum să trăiești pe un continent în flăcări

Încălzirea globală transformă suprafețe vaste ale continentului într-un butoi cu pulbere, căldura și seceta ajutând incendiile să se răspândească cu ușurință.

Luna trecută, flăcările au asediat periferiile înverzite ale orașului Palermo din Sicilia, au sfâșiat pădurile dense din La Palma, în Spania, și au coborât cu repeziciune pe munții împăduriți din Rodos, în Grecia, forțând mii de oameni să își părăsească casele și hotelurile.

Aceste incendii distructive nu erau inevitabile, spun experții în incendii și cei din domeniul situațiilor de urgență. Mai degrabă, UE și țările membre nu reușesc să prevină astfel de dezastre.

„Incendiile de vegetație sunt dovada că nu depunem suficiente eforturi pentru gestionarea terenurilor”, a declarat Raffaele Cozzolino, un pompier italian și reprezentant sindical cu sediul în Napoli.

În timp ce UE construiește o flotă permanentă de avioane de stingere a incendiilor, blocul comunitar a acordat până acum puțină atenție măsurilor preventive, cum ar fi gestionarea activă a pădurilor, spun criticii.

Astfel, pompierii, precum Cozzolino, sunt nevoiți să recupereze terenul în fiecare vară.

În primele șapte luni ale acestui an, flăcările au devastat peste 200.000 de hectare în UE, iar sezonul incendiilor este departe de a se fi încheiat.

„Nu facem decât să rămânem în urma problemei”, a declarat europarlamentarul german al Verzilor Anna Deparnay-Grunenberg, de formație silvicultor. „Până acum, UE și-a cheltuit fondurile aproape exclusiv pe măsuri reactive împotriva incendiilor forestiere”.

Ea a argumentat că e „timpul” ca Bruxelles și guvernele UE să adopte măsuri preventive, cum ar fi reumectarea solului și stoparea tăierilor de păduri.

Dar, oricât de strident ar suna, experții în silvicultură spun că Europa va trebui, de asemenea, să taie mai mulți copaci.

„Avem nevoie de păduri bătrâne cu o suprafață relativ limitată”, a declarat Gavriil Xanthopoulos, directorul Institutului pentru ecosistemele forestiere mediteraneene. „Nu vrem munți întregi cu păduri neatinse.”

Flăcări flămânde

Pentru majoritatea europenilor, o întindere vastă și neîntreruptă de verdeață pare a fi natura în starea sa ideală. Pentru Víctor Resco de Dios, arată ca o capcană mortală.

„Noi credem că asta este sălbăticie, că este frumos”, a spus el. „De fapt, este ceva foarte periculos”.

Resco de Dios, profesor de științe forestiere la Universitatea din Lleida, Spania, spune că rețeta unui incendiu periculos constă într-o sursă de aprindere, condiții meteorologice care ajută flăcările să se răspândească și – cel mai important – cantități mari de combustibil, adică întinderi neîntrerupte de vegetație uscată.

Cele mai multe incendii din Europa sunt provocate de oameni, fie că este vorba de incendiere premeditată, de neglijență sau de accidente, ceea ce înseamnă că educarea oamenilor cu privire la pericolul pe care îl reprezintă, de exemplu, aruncarea țigărilor în pădure, este esențială.

Însă prevenirea aprinderii nu ar trebui să fie principalul obiectiv, având în vedere că fenomenele naturale, cum ar fi fulgerele, pot, de asemenea, declanșa un incendiu, susține Resco de Dios.

Având în vedere că schimbările climatice fac ca multe părți ale Europei să devină mai calde și mai uscate, reducerea emisiilor care încălzesc planeta este vitală pentru a reduce riscul de incendiu. La fel este și combaterea disponibilității combustibilului.

Descriind incendiile ca pe un „erbivor foarte mare” care nu se satură niciodată, el a spus: „Cu cât are mai multă vegetație, cu atât mai multă vegetație va consuma. Și cu cât vegetația este mai uscată, cu atât va fi mai delicioasă”.

Acest lucru poate fi deosebit de catastrofal la periferia orașelor, unde există „porțiuni imense de teren care pur și simplu nu sunt gestionate și care pot alimenta un incendiu catastrofal”, a spus Cozzolino, pompierul.

Abordarea acestei probleme înseamnă nu numai reducerea vegetației inferioare combustibile din păduri, ci și tăierea strategică a copacilor. Este puțin probabil ca aceasta să fie o politică populară, a recunoscut Resco de Dios.

„Când ne gândim la natură, o vedem pe Bambi, ea este cadrul nostru mental, așa că există o opoziție socială foarte puternică împotriva gestionării pădurilor”, a spus el. Dar „tăierea copacilor nu este același lucru cu defrișarea”.

În timp ce acoperirea forestieră la nivel mondial a scăzut, aceasta a crescut în Europa în ultimele decenii, deoarece fermierii și-au abandonat terenurile pentru a trăi în orașe.

Fără curățarea regulată a subpădurii de către fermieri și animalele lor, pădurile au devenit mai sălbatice și mai dense, contribuind la acumularea de biomasă, a declarat Xanthopoulos.

„Incendiile de pădure sunt, în mare măsură, rezultatul modului nostru modern de viață”, a adăugat el.

Rolul UE

Împiedicarea răspândirii pădurilor sălbatice în Europa sună contraintuitiv, mai ales că Bruxelles-ul a făcut presiuni pentru atingerea unor obiective ambițioase de refacere a ecosistemelor degradate de pe continent.

Noile norme controversate sunt menite să îmbunătățească rezistența naturii la schimbările climatice și capacitatea acesteia de a acționa ca un rezervor de carbon. Însă experții avertizează că eforturile de refacere a naturii ar putea avea efecte nocive dacă nu sunt puse în aplicare corect.

În sudul Europei, lăsarea pădurilor să crească în mod natural, fără intervenția omului, poate fi „ceva foarte pozitiv pentru biodiversitatea naturală, dar creează aceste consecințe nedorite. Una dintre acestea este riscul de incendii”, a declarat Inazio Martínez de Arano, expert principal la Institutul Forestier European.

UE s-a angajat să îmbunătățească prevenirea și monitorizarea incendiilor de vegetație în cadrul Strategiei sale forestiere 2030. Însă legislația pentru elaborarea unui cadru de observare a pădurilor la nivelul UE pentru a sprijini activitățile de gestionare a fost amânată.

Comisia trebuia să prezinte proiectul de lege înainte de vară, dar de atunci acesta a dispărut de pe ordinea de zi a proiectului său. Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Adalbert Jahnz, a declarat că nu are „un calendar specific de anunțat”.

Mai multe guverne, în principal din Europa Centrală și de Est, se opun cadrului de monitorizare a pădurilor. Într-o scrisoare datată 19 mai și obținută de POLITICO, un grup de 13 miniștri ai agriculturii, condus de Austria, și-a exprimat scepticismul cu privire la această inițiativă, argumentând că UE nu ar trebui să se amestece în ceea ce ei consideră a fi o chestiune națională.

În timp ce trage de timp în ceea ce privește prevenirea, Bruxelles-ul și-a asumat un rol mai important în coordonarea răspunsului de urgență la incendii, detașând pompieri UE în țările vulnerabile și trimițând avioane de stingere a incendiilor. De asemenea, intenționează să dubleze dimensiunea flotei sale de luptă împotriva incendiilor și să cumpere mai multe avioane de tip Canadair.

Însă experții și pompierii spun că mai multe Canadair nu reprezintă cea mai utilă intervenție.

„Avioanele sunt utile, bineînțeles – dar dacă ar trebui să aleg, aș prefera să am mai mult personal la sol”, a declarat Cozzolino, avertizând că pompierii italieni duc lipsă de personal și de echipamente, în timp ce se confruntă, de asemenea, cu riscuri tot mai mari pentru sănătate din cauza căldurii extreme și a fumului.

În plus, a spus Resco de Dios, investiția în prevenire este de obicei mai ieftină.

„Cel puțin în Spania, costul pentru stingerea unui incendiu este de 19.000 de euro pe hectar”, a spus el. „Costul activităților de prevenire a incendiilor este de 2.000 de euro pe hectar”.

Deocamdată, incendiile mari de vegetație sunt întâlnite mai ales în țările mediteraneene. Dar, pe măsură ce schimbările climatice încălzesc Europa, „centura de foc va continua să se deplaseze spre nord și la altitudini mai mari, așa că ne putem aștepta la incendii în regiunile muntoase, cum ar fi Pirineii și Alpii”, a declarat Resco de Dios.

În Europa Centrală, zonele împădurite tind să aibă o încărcătură de combustibil mai mare decât pădurile mediteraneene, ceea ce duce la incendii mai mari, a adăugat el.

„Vom asista la pierderi de vieți omenești din cauza incendiilor, la pierderi de proprietăți și la o mulțime de afaceri afectate de incendii”, a avertizat el. „În Europa, la Bruxelles, oamenii nu sunt conștienți de ceea ce urmează”.