Politico, analiză despre ”ce se întâmplă la București și de ce e important pentru Europa”

Prestigioasa publicație Politico analizează situația de criză politică din România, cu doar două zile înainte de dezbaterea moțiunii de cenzură împotriva cabinetului Bolojan, susținută de PSD și AUR.

”Pe măsură ce coaliția se destramă, va reuși oare președintele de centru Nicușor Dan să găsească o soluție pentru a ține sub control extrema dreaptă și a menține acest membru cheie al NATO pe calea stabilității?”, se întreabă Politico.

Publicația încearcă să răspundă pentru publicul european la o întrebare simplă: ce anume se întâmplă, de fapt, în România?

”România se confruntă cu o nouă perioadă de turbulențe politice care ar putea avea consecințe de anvergură pentru cea de-a șasea țară ca populație din UE.

La aproape un an de la alegerile prezidențiale care au divizat opinia publică, candidatul de extremă dreapta învins, George Simion, se află acum în fruntea sondajelor și provoacă haos în Parlamentul României”, scrie Politico, care adaugă:.

El promovează un vot de neîncredere împotriva guvernului săptămâna viitoare, care ar putea să-l răstoarne pe prim-ministrul Ilie Bolojan și să declanșeze o perioadă de instabilitate care ar amenința perspectivele economice deja precare ale țării.

Țara se confruntă cu un termen limită crucial în luna august pentru finalizarea reformelor care ar debloca fonduri europene în valoare de aproximativ 11 miliarde de euro, iar analiștii se tem că dificultățile guvernului de a controla finanțele publice ar putea duce la o scădere a ratingului de țară la împrumuturi.

Însă măsurile de austeritate drastice adoptate în ultimul an pentru reducerea deficitului bugetar al României au afectat popularitatea politicienilor de centru-stânga și liberali care promovează aceste reforme. Iar naționaliștii lui Simion văd acum o oportunitate de a profita de situație.

Mai jos, Politico analizează ce se întâmplă la București, ce s-ar putea întâmpla în continuare și de ce este important pentru Europa:

Ce se întâmplă?

”Pe scurt, criza din România se reduce la o confruntare între premierul Bolojan, care conduce Partidul Național Liberal, și partenerii săi de coaliție din Partidul Social-Democrat (PSD).

PSD s-a retras din coaliția lui Bolojan săptămâna trecută și a cerut înlocuirea acestuia. Partidului nu îi plac politicile severe de austeritate ale prim-ministrului, precum majorările de impozite și înghețarea salariilor din sectorul public – care au afectat zonele pe care le reprezintă – sau stilul său politic rigid.

PSD susține acum o moțiune de cenzură împotriva guvernului, alături de partidul de extremă dreapta al lui Simion, Alianța pentru Uniunea Românilor (AUR).

Bolojan l-a acuzat furios pe liderul PSD, Sorin Grindeanu, că a mințit în legătură cu disponibilitatea sa de a colabora cu Simion. PSD insistă însă că nu formează niciun fel de alianță semnificativă cu AUR, dincolo de viitorul vot împotriva guvernului Bolojan”, rezumă Politico situația de la București, citându-l pe politologul Cristian Pârvulescu:.

„Cred că acest lucru este foarte periculos pentru democrație”, a declarat Cristian Pîrvulescu de la Universitatea Națională de Studii Politice și Administrație Publică din București. Efortul comun de a-l demite pe prim-ministru ar putea „legitima și normaliza extrema dreaptă”, a spus el.

Votul asupra moțiunii de „cenzură” a guvernului este prevăzut să aibă loc pe 5 mai.

Ce este în joc?

”Instabilitatea din România are consecințe semnificative dincolo de granițele țării. Cu o populație de aproximativ 19 milioane de locuitori, România este un actor important al UE, situată strategic la marginea estică a blocului, la granița cu Ucraina.

De asemenea, România se află în proces de construire a celei mai mari baze militare a NATO de pe coasta Mării Negre și joacă un rol cheie în securitatea regiunii, găzduind sistemul american de apărare împotriva rachetelor balistice, la Deveselu, în sudul țării.

Până în prezent, România s-a dovedit vitală ca nod logistic pentru a ajuta Ucraina în războiul său împotriva Rusiei. Însă partidul lui Simion se situează în prezent la aproximativ 35% în sondaje, iar dacă ar ajunge vreodată la putere, ar putea întrerupe ajutorul acordat Ucrainei.

Simion se opune, de asemenea, puterii pe care Bruxelles o exercită asupra cheltuielilor publice și s-ar opune unei politici comune a UE în materie de migrație.

Există implicații și pentru politica UE în acest sens, întrucât decizia PSD de a colabora cu AUR a stârnit deja nemulțumiri în Parlamentul European”, completează Tim Ross, autorul analizei din Politico.

.Liniștirea piețelor

Potrivit acestuia, o preocupare mult mai imediată în România este verdictul piețelor. Austeritatea a fost considerată crucială pentru liniștirea investitorilor și îndeplinirea cerințelor Bruxelles-ului; în 2024, țara avea cel mai mare deficit din UE, de 9% din PIB.

„Nu ne putem permite o scădere a ratingului”, a declarat Radu Magdin, analist politic, pentru Politico.

 „Cu siguranță, orice fel de haos politic trebuie rezolvat într-o manieră relativ ordonată până la 15 iunie, deoarece agențiile de rating vor analiza situația României în iulie, august și septembrie.” Prin urmare, o rezolvare rapidă a crizei este crucială, a spus Magdin în analiza citată.

O altă preocupare, scrie Politico, este impactul posibil asupra democrației românești:

”Decizia PSD de a colabora cu AUR în încercarea de a-l înlătura pe Bolojan s-ar putea întoarce împotriva sa, a sugerat Pîrvulescu, încurajând mai mulți alegători să considere partidul lui Simion o opțiune viabilă la următoarele alegeri.”

Ce se va întâmpla în continuare?

Până la votul de neîncredere, care se preconizează că va avea loc săptămâna viitoare, toate părțile vor depune eforturi susținute pentru a obține cele 233 de voturi necesare pentru a asigura majoritatea, mai menționează sursa citată.

Teoretic, AUR-ul lui Simion și PSD-ul sunt aproape de a atinge acest număr de voturi dacă toți deputații lor se vor alinia, dar există încă o șansă ca Bolojan și susținătorii săi să reziste.

Dacă Bolojan pierde votul, scrie Politico, va fi demis din funcția de prim-ministru. Președintele independent de centru Nicușor Dan va începe apoi consultări cu liderii partidelor pentru a forma un nou guvern de coaliție, cu un nou prim-ministru.

În acest caz, o posibilitate este ca coaliția dintre liberalii lui Bolojan și social-democrați să continue, dar cu un nou prim-ministru tehnocrat independent – o opțiune pe care unii analiști și comentatori o consideră probabilă.

PSD a declarat deja că este deschis la continuarea coaliției cu un alt prim-ministru la conducere. Însă tensiunile generate de această criză – cele două principale partide de la guvernare și-au adresat insulte reciproce – ar putea îngreuna împăcarea, arată publicația europeană.

Cealaltă opțiune este ca Bolojan să câștige la votul moțiunii. În acest caz, fie PSD ar trebui să înghită umilința, fie, mai probabil, Bolojan ar continua să conducă un guvern minoritar, forțând PSD să treacă în opoziție alături de naționaliștii lui Simion. Unii bănuiesc că acesta a fost planul lui Bolojan încă de la început, potrivit lui Pîrvulescu.

Va ajunge Simion la putere?

Simion s-a arătat prudent cu privire la posibilitatea de a prelua funcția de prim-ministru când POLITICO l-a întrebat săptămâna trecută, dar nu a exclus această posibilitate.

Pe hârtie, însă, acest lucru pare imposibil în acest moment, nu în ultimul rând pentru că Dan a declarat că nu va consimți la numirea unor partide anti-europene (adică AUR) în guvern.

Cea mai bună șansă a lui Simion rămâne câștigarea puterii în alegerile viitoare – fie în alegerile parlamentare programate pentru 2028, fie în alegerile prezidențiale preconizate pentru 2030. Organizarea unor alegeri anticipate este considerată, în general, puțin probabilă.

Potrivit lui Pîrvulescu, nu există „nicio șansă” ca Simion să devină prim-ministru pe termen scurt.

Magdin a exprimat o opinie similară, afirmând că Simion „nu este interesat” de această funcție „în acest moment” și că nu are „nicio șansă” să devină prim-ministru.

Cum s-a ajuns aici?

Cu doar 10 luni în urmă, rezumă Politico, Bolojan a preluat funcția și a pus guvernul să lucreze la sarcina sa principală: readucerea deficitului bugetar al României la niveluri acceptabile.

Aceasta a însemnat măsuri de austeritate dureroase – impozitarea pensiilor, creșterea TVA-ului și înghețarea salariilor angajaților din sectorul public, ceea ce a stârnit proteste din partea profesorilor și a altor categorii.

Și, deși deficitul a început să scadă, inflația rămâne ridicată, iar costul politic al reducerilor profund nepopulare a fost semnificativ, menționează Politico.

Unele rapoarte au sugerat, de asemenea, că tensiunile crescânde dintre președinte și prim-ministru nu au contribuit la rezolvarea crizei, dar aliații lui Dan au negat acest lucru.

„Nu este o prietenie strânsă între ei”, a spus Pîrvulescu, adăugând:

„Președintele dorește un guvern stabil și instituții stabile, și este îngrijorat că acest lucru reprezintă o problemă legată de stilul lui Ilie Bolojan – este un stil politic foarte inflexibil. Politica este arta flexibilității. El nu este flexibil.”

Magdin a fost de acord:

 „Una dintre problemele pe care le-a avut domnul Bolojan este faimoasa lui încăpățânare. Încăpățânarea poate fi uneori foarte bună și se numește tenacitate… dar când oamenii au senzația că ești pur și simplu rigid, îi antagonizezi pe mulți. Cred că, atât în opinia președintelui, cât și a altor lideri politici cheie din România, prim-ministrul a fost prea încăpățânat pentru interesul său politic”

Ce se întâmplă cu politica românească?

”Mulți români s-au săturat după ani de scandaluri de corupție, precum și de criza legată de presupusa interferență rusă în alegerile prezidențiale din 2024, care a dus la anularea întregului scrutin.

Ultranaționalistul de extremă dreapta, care era pe cale să câștige acele alegeri, Călin Georgescu, se află în prezent sub judecată, fiind acuzat că a pus la cale o lovitură de stat”, mai scrie Politico.

Cu toate acestea, adaugă publucația, Georgescu are încă un număr considerabil de susținători. Mulți români sunt profund sceptici față de democrație și de autoritățile care conduc instituțiile țării lor și cred că liderul de extremă dreapta a fost victima unei conspirații. Georgescu rămâne, de asemenea, în relații bune cu Simion, care anul trecut a sugerat că dorește să-l numească prim-ministru.

Există, de asemenea, o problemă structurală în modul în care funcționează constituția țării, a remarcat Pîrvulescu, pentru Politico:

Prim-ministrul din România are puteri substanțiale, dar a fost constrâns politic de necesitatea de a lucra în coaliție cu alte partide în ultimii 20 de ani – lucru care a dus la senzația că o criză se succede alteia.