Planurile chinezilor de a-i depăși pe americani. China vrea să devină liderul mondial al următoarei revoluții industriale

Cum plănuiește Xi Jinping să devanseze America? Simplu: prin mutarea accentului de la folosirea forței de muncă brute, la revoluția tehnologică. Jurnaliștii de la The Economist fac harta strategică.

Oficialii chinezi caută cu disperare soluții pentru a menține creșterea economiei țării cu aproape un miliard și jumătate de locuitori. Până acum, evoluţia economiei celei mai puternice ţări asiatice s-a bazat pe mobilizarea forței de muncă și pe acumularea de capital.

Din 1996 până în 2015 numărul angajaţilor a crescut cu 100 de milioane.  Rezerva de capital a țării a crescut de la 258% din PIB în 2001 la 349 la sută. În prezent, forța de muncă din China este în scădere. Oamenii nu mai vor să se mute în oraşe iar cererea de proprietăți imobiliare s-a prăbușit.

Criza imobiliară a afectat încrederea consumatorilor și a privat guvernele locale de venituri importante din vânzarea de terenuri. În consecință, deflația a persistat timp de trei trimestre la rând. Acum, guvernul chinez vrea să investească în tehnologiile viitorului. Controlul Statelor Unite ale Americii asupra exporturilor din anumite domenii a creat o nevoie de alternative interne.

Spre exemplu, China a început să producă singură oțel inoxidabil de calitate folosit în industria aeronautică. Şi sistemul de educaţie s-a transformat. Totul cu un singur scop: să transforme China în liderul mondial al următoarei revoluții industriale. Contextul este însă unul dificil. Guvernele locale nu dispun de bani iar antreprenorii privați nu au încredere în măsurile guvernului de la Beijing.

Cu toate astea, Xi Jinping mizează pe o nouă creştere economică determinată de aplicarea științei și tehnologiei în producție.  China și-a propus să învestească, anual, în cercetare cu 10% mai mult decât în anul precedent și să devină astfel o „putere mondială” în inovare până la mijlocul acestui secol.

Până în 2020, cheltuia aproape 420 de miliarde de dolari, sau 2,8% din PIB pentru știință și tehnologie.  Analiștii economici chinezi estimează că industriile emergente strategice au reprezentat 13,4% din PIB în 2021, în creștere de la 7,6% în 2014, dar sub ținta inițială de 15% pentru 2020.

Progresele americane în domeniul inteligenței artificiale au provocat îngrijorare la Beijing. E vorba de o industrie în care China credea că are un avantaj. Liderii țării au fost șocați de introducerea în 2022 a Chatgpt, un model de limbaj dezvoltat de compania americană Open AI.

Pentru a câștiga supremația, China lui Xi și-a propus să  inventeze tehnologii pe care restul lumii nu le-a creat încă: computere fotonice, interfețele creier-computer, fuziunea nucleară sau gemeni digitali.

Liderii chinezi speră că industriile futuriste vor contribui indirect la suveranitatea tehnologică a țării, oferindu-i avantaje puternice în bătăliile tehnologice care vor urma.  Succesul Chinei în domeniul vehiculelor electrice, după eșecul de a înlocui producătorii tradiționali de vehicule, demonstrează că, uneori, poate fi mai ușor să faci progrese în domenii care nu sunt deja ocupate de jucători consacrați. Acum Xi Jinping este hotărât să reinventeze economia Chinei dar pentru a face acest lucru, el trebuie să o alimenteze mai întâi cu bani.