Piesa „Proorocul Ilie”, de la Naționalul bucureștean, stârnește controverse în spațiul public. Argumentele TNB și ale regizorului

Spectacolul, în care la un moment dat apare o scenă a răstignirii, a fost intens comentat pe reţelele de socializare, mulţi l-au catalogat o blasfemie şi o ruşine. Biserica a intervenit şi a atras atenţia asupra respectării simbolurilor creştine. Imaginile au fost scoase din context, spune regizorul. Tot el atrage atenţia că spectacolul este o invitaţie la a reflecta asupra relaţiei dintre om şi divinitate.

La scurt timp după ce pe reţelele de socializare au fost publicate imagini din spectacolul „Proorocul Ilie”, în regia lui Botond Nagy, pus în scenă la Teatrul Naţional din Bucureşti, au apărut şi comentariile, preponderent critice. 

Să vă fie ruşine pentru blasfemiile la adresa creştinilor special făcute în Postul Mare şi la adresa Sfintei Cruci.

Cum îndrăzniţi să expuneţi privirilor atâtor creştini în Postul Mare al Paştilor mizeria asta? Aţi merita toţi daţi afară, cu memorii la Ministerul Culturii.

Mulţi, însă, au apreciat spectacolul.

Nu trebuie să daţi explicaţii pentru nimic. Cui nu îi place, să nu vină la spectacole.

Liberul arbitru ar trebui să îndrume spectatorii către toleranţă, solidaritate şi înţelegere faţă de actul artistic.

Patriarhia Română consideră că simbolurile religioase creştine au fost utilizate defăimător și inadecvat în timpul interpretării piesei de teatru.

Orice manifestare culturală este benefică și educativă în măsura în care respectă, fără a deforma, simțul sacrului. Folosirea simbolurilor religioase în mod inadecvat, fără a prețui înțelesul lor liturgic și moștenirea lor spirituală pentru istoria și cultura universală, nu poate reprezenta o valorificare creștină a acestora.

Regizorul spectacolului „Proorocul Ilie” spune că piesa este o invitaţie la meditaţie asupra credinţei şi religiei, iar imaginile au fost scoase din context.

BOTOND NAGY, regizor: Spectacolul meu nu este blasfemic, eu am o relaţie cu credinţa şi obişnuiesc să merg la biserică. Teatrul, arta în general, este o formă de a pune doi oameni în dialog, cu argumente. Până când nu vedem despre ce este vorba este stupid şi chiar pervers şi fără niciun sens să dai cu pietre în alţii. Am primit foarte multe mesaje ameninţătoare, efectiv groaznice.

Şi reprezentanţii Teatrului Naţional din Bucureşti transmit că spectacolul nu îşi propune să aducă vreo ofensă credinţei creştine sau oricărei alte convingeri religioase. Ci este un demers artistic, care încurajează toleranța.

Montarea este o reflecție asupra credinței, asupra fragilității convingerilor umane și asupra pericolelor extremismului de orice fel. Este un demers artistic care încurajează toleranța, dialogul și o înțelegere mai profundă a complexității spiritului uman.

NATALIA INTOTERO, ministrul Culturii: Am avut o discuție ieri, cu domnul director de la Teatrul Național. I-am solicitat să iasă public, ceea ce s-a şi întâmplat, printr-un comunicat de presă. Eu cred că domeniul cultural trebuie să unească, nu să dezbine, mai ales în aceste vremuri de încercare pentru români.

Piesa scrisă de Tadeusz Słobodzianek a mai fost montată în România de reputatul regizor László Bocsárdi, în 2001, şi reluată în 2010.

BOTOND NAGY, regizor: Este vorba despre o comunitate care aude despre un profet care se numeşte Ilie, care au auzit ei că face minuni şi se gândesc că dacă dacă totuşi face minuni, atunci înseamnă că poate este Iisus şi poate să fie răstignit şi ei prin asta devin faimoşi şi mântuiesc lumea. Şi pentru asta ei fac o repetiţie cu o sperietoare de păsări, îşi fabrică o cruce cu care se duc la acest prooroc Ilie să-l răstignească. Până la urmă, nu se ajunge din fericire la asta, dar fix despre asta vorbeşte spectacolul.

Spectacolul „Proorocul Ilie” a avut premiera la Bucureşti pe 14 februarie.