Peste 200 de experți cer guvernelor să reglementeze Inteligența artificială și atrag atenția că AI ar putea schimba economia mai profund decât Revoluția Industrială, în doar 10 ani

Inteligența artificială nu mai este doar un instrument care scrie texte sau generează imagini. Pentru prima dată, unii dintre cei mai importanți economiști, cercetători și lideri ai industriei tehnologice din lume transmit același mesaj: guvernele trebuie să acționeze acum, înainte că schimbările produse de AI să depășească viteza cu care societatea se poate adapta.

Apelul vine de la Stanford Digital Economy Lab și este semnat de peste 200 de economiști, cercetători și directori din industria tehnologiei, inclusiv 16 laureați ai Premiului Nobel. Printre semnatari se numără Yoshua Bengio, Yann LeCun, Joseph Stiglitz, Paul Krugman, Daron Acemoglu, fostul șef Google Eric Schmidt și reprezentanți ai OpenAI, Google și Anthropic.

Mesajul lor este fără precedent: inteligența artificială ar putea schimba economia mai profund decât Revoluția Industrială, dar într-un interval de numai zece ani.

Specialiștii nu cer oprirea dezvoltării AI, din contră. Ei avertizează însă că statele trebuie să pregătească piața muncii, sistemul de educație și legislația. În lipsa unor măsuri rapide, automatizarea ar putea elimina milioane de sarcini repetitive și ar afecta în special locurile de muncă de birou și posturile de început de carieră.

În același timp, productivitatea și nivelul de trai ar putea crește semnificativ dacă tranziția este gestionată corect.

Primele efecte se văd deja. Stanford a lansat în această vară platforma AI Economic Indicators, care urmărește în timp real impactul inteligenței artificiale asupra angajărilor, salariilor și productivității. Datele arată că adoptarea AI crește rapid în companii, iar cererea pentru competențe digitale se schimbă de la lună la lună.

În paralel, un studiu recent al FMI estimează că valoarea economică generată anual de timpul economisit prin utilizarea AI ar putea ajunge la echivalentul a aproximativ 2.700 de miliarde de dolari, adică aproape 3,4% din PIB-ul mondial. Pentru România, provocarea este și mai mare.

Potrivit indicelui DESI al Comisiei Europene, țara noastră continuă să fie printre ultimele din Uniunea Europeană la competențe digitale ale populației. Asta înseamnă că adaptarea angajaților și investițiile în educație digitală devin esențiale, în condițiile în care AI începe deja să schimbe administrația, serviciile financiare, programarea, marketingul și relația cu clienții.

Concluzia experților este clară: inteligența artificială nu va înlocui peste noapte oamenii, dar îi va înlocui pe cei care nu vor învăța să lucreze împreună cu ea. De aceea, apelul lansat de Stanford nu este împotriva tehnologiei, ci pentru pregătirea societății.

Pentru că întrebarea nu mai este dacă AI va schimba economia, ci cât de pregătiți vom fi atunci când schimbarea va deveni realitate.