#PeDatorie | O singură oră fără energie electrică ar provoca probleme grave de securitate şi pagube economice de zeci de milioane de euro. Riscurile unei pene de curent majore, tot mai mari în România
Riscurile unui blackout, adică o pană de curent majoră, sunt tot mai mari în România. Iar specialiştii spun că nu doar noi, populaţia, vom fi afectaţi, implicaţiile sunt majore din mult mai multe puncte de vedere. Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă spune că nu ar trebui să ne mire, dacă la vară, când temperaturile vor fi ridicate, sau la iarnă în zilele geroase, vom apăsa pe întrerupător şi lumina nu o să se aprindă.
Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă: “Personal, de multe ori mă tem de această situație și tot personal m-am pregătit în sensul ăsta, în situația în care am pe lângă panouruile solare și bateriile care ar prelua cât pot, m-am dotat cu generator tocmai pentru astfel de potențial. Varianta realistă este că trebuie în permanență să fim pregătiți pentru o pană majoră. Se poate întâmpla ca pur și simplu să rămâi fără energie electrică, care de fapt înseamnă că rămâi fără apă, fără clădură, rămâi fără mijloace de transport, închideri, deschideri, uși garaje și asa mai departe”.
Situaţia e gravă, şi nu de ieri de azi. Din 1989, România, prin instituţiile şi companiile din energie, nu a mai investit mare lucru. Iar din exportator net de energie electrică, România a ajuns să importe în ultimii doi ani pentru a acoperi necesarul de consum. Da, consumăm curent PE DATORIE. Nu înseamnă obligatoriu că e mai scump, dar de cele mai multe ori e. Multe instalaţii au ieşit din uz, producţia a scăzut, însă consumul a crescut, iar instalaţiile existente sunt vechi, uzate moral şi cu randamente mici.
Primul efect este creşterea preţurilor la energie, Pentru că, pe lângă scumpirile de până acum, vor mai veni şi altele. Teoretic, România are o putere instalată de 20 de mii de megawati. Însă doar pe hârtie, pentru că unele unităţi nu sunt de fapt folosite. Aşa că avem o capacitate disponibilă undeva pe la 16 mii de megawati. Iar din aceştia, în următorii cinci ani, vom mai pierde 4 mii de megawaţi din producţia pe cărbune, şi încă o mie de Megawaţi din producţia pe gaz. Fie pentru că unele unităţi vor ieşi din funcţiune, pentru că sunt prea vechi, fie din cauza restricţiilor legate de mediu, cum e Green Deal-ul european, sau pentru că vor intra pur şi simplu în faliment, pentru că nu mai sunt rentabile. Şi dacă toate astea nu sunt de ajuns, în 2026, reactorul 1 de la Cernavodă intră pentru doi ani în retehnologizare, după 30 de ani de funcţionare. Adică încă aproape o mie de megawaţi lipsă. Cu totul, în următorii ani, o să rămânem cam fără jumătate din producţia de acum, dacă nu punem nimic în loc. Şi chiar dacă punem, să sperăm că ţine reţeaua. Aşa că dacă aveţi vreo lampă pe gaz de la bunici, faceţi rost de ea, sau măcar de nişte lumânări.
Mihai Nicuț, jurnalist: “Nu trebuie exclusă situația unui blackout generalizat sau la nivelul unei zone din țară. Bucureștiul este într-o situație puțin delicată, pentru că în momentele de consum mare se pune problema dacă există suficientă putere injectată în oraș prin cele trei stații ale Transelectrica. Mai este necesară cel puțin o stație și se spune asta de cel puțin 10 ani de zile, pentru că dacă se repetă situația de anul trecut, vom ajunge iarăși la niște niveluri maxime ale consumului de energie electrică. Există ceea ce se cheama în limbaj de specialitate „Regula numărul 1”. Sistemul trebuie să facă față la căderea unui grup mare de energie electrică. Această regulă nu mai este sigur că poate fi îndeplinită în sistemul energetic românesc în toate cazurile posibile”.
O singură oră fără energie electrică ar provoca probleme grave de securitate şi pagube economice de zeci de milioane de euro. Şi ca să reparăm ce nu s-a făcut în 30 de ani, trebuie creată urgent legislaţia care să uşureze construcţia de noi unităţi de producţie a energiei electrice, iar reţeaua de transport şi distribuţie să fie modernizată. Chiar dacă asta, în final, înseamnă tot preţuri mai ridicate, pe care le vom plăti noi, consumatorii. Vom avea de ales: energie mai scumpă sau deloc. Dar nu ne-am mulţumit doar să constatăm pericolul, am mers cu toate îngrijorările astea chiar la ministrul Energiei. Şi diseară, de la ora 19:30, vă arătăm ce ne-a răspuns.